În cadrul referendumului, cetățenii vor răspunde la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Pentru ca integrarea europeană a Moldovei să devină obiectiv strategic (indiferent de „culoarea” geopolitică a viitoarelor guvernări) iar identitatea europeană a moldovenilor să fie înscrisă în Constituția țării, opțiunea „Da” ar trebui să fie bifată de cel puțin 51% dintre participanții la referendum.

Maia Sandu: „Referendumul este despre soarta țării noastre”

Inițiativa organizării referendumului constituțional pentru aderarea Moldovei la UE îi aparține președintei Maia Sandu , fiind anunțată, în decembrie 2023, în aceeași zi în care actuala șefă a statului a spus că va candida pentru al doilea mandat de președinte. În perioada aflării Maiei Sandu la Președinție , Republica Moldova a avansat enorm pe parcursul european – de la un stat corupt, izolat, șantajat economic de Rusia și capturat de cleptocrați în 2019 – la faza începerii negocierilor de aderare la UE în 2023.

Potrivit Maiei Sandu, referendumul constituțional din octombrie este cel mai important exercițiu prin care va trece Moldova după proclamarea independenței. „Această decizie va determina și viitorul apropiat, dar mai ales tot ce se va întâmpla în următoarele decenii. Așa trebuie să vedem lucrurile, pentru că asta e realitatea. Și să nu încercăm să etichetăm referendumul ca fiind al guvernării sau al meu. Este o decizie tare importantă. Toți cei care vor ca în Moldova să fie pace, democrație, care vor să poată beneficia de oportunități și să vedem bunăstare în țara aceasta într-o bună zi trebuie să se implice. Acesta este un referendum despre soarta țării noastre”, a menționat Maia Sandu.

Ținta Kremlinului – compromiterea referendumului pentru UE

Oligarhii care au jefuit Moldova sub regimul Plahotniuc au fugit din țară și încearcă acum, de la distanță, să bage Moldova în haos și să răstoarne ordinea constituțională cu ajutorul Rusiei . Unii sunt adăpostiți de Rusia și de acolo coordonează acțiunile agenților politici pro-ruși din Moldova – majoritatea cercetați pentru corupție și trădare de patrie. Ținta Kremlinului este compromiterea cu orice preț a referendumului constituțional din 20 octombrie. Rusia și oligarhii moldoveni fugari investesc sume greu de imaginat în deturnarea parcursului european al Moldovei prin schimbarea guvernării pro-europene construite în jurul Maiei Sandu . Revanșa penalilor și recapturarea statului de către oamenii Moscovei este singura cale prin care Rusia ar putea prelua controlul asupra Republicii Moldova atât timp cât Ucraina rezistă militar.

Corupția, principalul partener electoral al Moscovei în Moldova

Acum, stânga pro-rusă pare dispersată. Dar este doar o aparență. În realitate, forțele pro-ruse au un singur centru de comandă și au deja rolurile repartizate – unii agenți ai Kremlinului, inclusiv falșii pro-europeni, vor lucra la compromiterea referendumului pentru UE, iar alții la dispersarea electoratului Maiei Sandu, pentru ca aceasta să nu câștige alegerile prezidențiale din primul tur. Vor rămâne mulți în campania electorală ca să domine dezbaterile televizate, iar în preajma scrutinului este de așteptat că se vor retrage pe rând anunțându-și sprijinul pentru candidatul indicat de Kremlin.

Moldova intră în campania pentru cel mai important exercițiu electoral din istoria țării cu un sistem de justiție necurățat de judecători și procurori ce au deservit grupările criminale care au jefuit țara până în 2019. Evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor a ajuns abia la jumătatea drumului și întâmpină o rezistență neașteptat de dură din partea corupților din sistem. Procesul de evaluare externă tocmai a ajuns la procurorii anticorupție, care, pentru a-l bloca, au declanșat un scandal monstru menit să discrediteze comisia ce ar urma să le verifice averile și integritatea.

Statul, nevoit să acționeze cu instrumente la limita democrației

În paralel, Rusia și-a activat toate instrumentele războiului hibrid contra Republicii Moldova. Se încearcă „regionalizarea” (divizarea) țării cu ajutorul administrațiilor locale controlate de forțele pro-ruse. Se lucrează propagandistic la polarizarea societății. Statul reacționează. Structurile de forță, cu ajutorul partenerilor externi, au zădărnicit numeroase tentative ale grupărilor criminale, contopite cu interesele Kremlinului, de a destabiliza țara . Cel puțin 12 posturi propagandistice de televiziune, care justificau războiul Rusiei contra Ucrainei, au fost închise. Partidul „Șor”, condus de la distanță de condamnatul fugar Ilan Șor a fost scos în afara legii . Toți fruntașii grupării criminale „Șor” figurează în dosare de mare corupție, dar atât ei, cât și proprietățile lor sunt protejate de justiția nereformată.

În locul partidului „Șor”, declarat neconstituțional, au apărut câteva clone care urmează a fi folosite în campania electorală la deturnarea cursului pro-european al țării. Ministerul Justiției deja a cerut în instanță limitarea activității partidului „Şansă” (una din clonele partidului „Șor”) pe un termen de jumătate de an. De asemenea, Parlamentul a refuzat înregistrarea grupului parlamentar Победа/Victorie (din deputați ai grupării Șor), constituit recent la Moscova, de condamnatul fugar Ilan Șor, într-un hotel din apropierea Kremlinului . Totodată, Parlamentul a modificat legislația și a făcut posibilă lipsirea de cetățenie a moldovenilor aflați în listele de sancțiuni internaționale .