Mai devreme, un prim eveniment de acest fel l-a avut în prim-plan pe Jānis Mažeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Domnul Cristian-Leon Țurcanu a mai lucrat la Chișinău în perioada 2014-2015, ca adjunct al ambasadorului României în Republica Moldova. Și-a început mandatul de ambasador extraordinar și plenipotențiar la Chișinău din 22 iulie 2022, după ce ocupase o poziție de același rang la Kiev, în intervalul august 2016 - mai 2022. Știe ce este războiul, l-a văzut cu ochii lui, are o cunoaștere profundă a situației din Basarabia. În dialogul pe care l-a avut la Casa Scriitorilor domnia sa s-a referit pe larg la provocările și amenințările geopolitice pentru „cel de-al doilea stat românesc”, pentru România și pentru întreaga Europă.

Dialogul de la Casa Scriitorilor s-a desfășurat la câteva zile după prima vizită oficială a președintelui Nicușor Dan la Chișinău, așa încât evenimentul a fost învăluit de speranțele legate de consolidarea raporturilor bilaterale.

La întâlnire au fost prezenți, de asemenea, doamna Monica Babuc, directorul ICR „Mihai Eminescu” la Chișinău, și domnul Emilian Morar, ministru-consilier la Ambasada României.

Fake-news-urile și dezinformarea

Răspunzând la o întrebare a amfitrionului său, Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM), domnul Cristian-Leon Țurcanu a subliniat importanța educației și culturii în epoca dezinformării și a fake-news-uilor – fenomene ce pot distorsiona destinul unei țări, împingând un electorat manipulat și încrâncenat pe un făgaș al pierzaniei.

„O societate cultă, dezvoltată, în care reflecția, gândirea critică se află la un nivel ridicat, este mai puțin permeabilă la aceste procese nocive. E foarte important să aducem cultura, lectura aproape de tinerii acaparați de dispozitive electronice, să încercăm asta fără a face rabat de la valoare. Copiii vor citi dacă în casa lor sunt cărți, dacă i-au văzut pe părinții lor citind.”

Festivalul de Literatură București-Chișinău

Teo Chiriac a vorbit despre proiectele susținute prin Institutul Cultural Român (mai ales în beneficiul revistelor de cultură basarabene) și prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, a invocat nevoia unei piețe unice de carte și tipărituri, obstaculată azi de taxe vamale. S-a adoptat și în Republica Moldova un regulament de finanțare a revistelor de cultură și a traducerilor în străinătate din literatura scriitorilor basarabeni, dar mai sunt multe de făcut.

Teo Chiriac a pledat pentru reluarea Festivalului de Literatură București-Chișinău care s-a oprit în 2018. Era o manifestare necesară, pentru că aducea în stânga Prutului scriitori români din toate centrele urbane importante ale țării și aveau loc întâlniri în teritoriu cu publicul basarabean.

Uniunea Scriitorilor din România (inclusiv Filiala Chișinău) și Uniunea Scriitorilor din Moldova au nevoie de proiecte comune de durată, de felul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, și unul dintre acestea ar trebui să redevină Festivalul de Literatură București-Chișinău.

Un eveniment important al acestui an va fi marcarea a 105 ani de la înființarea Societății Scriitorilor Basarabeni, fondată în 1920, a cărei succesoare este Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Diplomația culturală și diplomația publică

Alexandru Corduneanu: „Securitatea culturală nu a fost inclusă în strategia de securitate a Republicii Moldova. Ce ați sugera legat de acest subiect?”

Răspunsul Ambasadorului Țurcanu a fost că latura culturală este cuprinsă implicit în strategia de securitate adoptată la Chișinău. „Diplomația culturală și diplomația publică pot să contribuie la apropierea dintre popoare și comunități, dar uneori pot fi și o formă de cotropire culturală”, a menționat domnia sa.

Un exemplu de „cotropire” prin figuri și produse culturale, pe care îl putem invoca noi, basarabenii, este poetul rus Pușkin, instrumentat și azi de Moscova. Unele surse istorice vorbesc că exilul său în Basarabia ar fi fost o „acoperire” pentru misiunea de a se infiltra în mediul decembriștilor exilați la periferia imperiului.

Diplomația culturală onestă este consubstanțială diplomației publice, mai ales că în trecut în acest domeniu au lucrat mari personalități culturale românești. „În prezent, tradiția este susținută, la vârful Externelor, de ministrul Emil Hurezeanu, cunoscut poet și jurnalist, care sperăm să se regăsească și în structura viitorului guvern de la București”, a menționat Teo Chiriac.

Cum definim totuși Republica Moldova?

Nicolae Negru a vorbit despre dilema legată de numele „Moldova”. „Moldova sau Republica Moldova, sau Basarabia sau România de Est? Ambiguitatea aceasta se regăsește și în denumirea USM: „Uniunea Scriitorilor din Moldova”. Pentru că, iată, a apărut și un partid la Chișinău, botezat „Moldova Mare”, care pretinde teritorii de la România și de la Ucraina. Ce facem cu această confuzie terminologică deloc inocentă?”

Ambasadorul Țurcanu a oferit o explicație... diplomatică. „Este dreptul Uniunii Scriitorilor de la Chișinău să se numească așa cum vrea, știm bine cum stau lucrurile, nu ne încurcăm în terminologie, identitatea națională, limba română ne definește deopotrivă pe noi, românii de pe cele două maluri ale Prutului.”

„Istoria Românilor” și minoritățile naționale

Există însă forțe care agită apele. Consiliul de Egalitate de la Chișinău, sesizat de o persoană „vigilentă”, a declarat mai nou că denumirea manualului de „Istoria Românilor și Universală”, folosit în școlile de la noi, ar leza drepturile minorităților naționale. România are importante minorități naționale, se simt oare lezați în drepturile lor cetățenii români de alte etnii?

Răspunsul domnului ambasador a fost cât se poate de logic: „Istoria Românilor integrează personalități și evenimente proprii tuturor naționalităților care au contat în existența României, nimeni nu este ignorat.”

În cazul Basarabiei, adăugăm noi, problema se complică prin faptul că deși Articolul 13 din Constituție, cel ce definește limba română ca limbă oficială a statului, a fost corectat, etnonimul „român” nu a fost legiferat, și atâta timp cât există acest hiatus între limbă și naționalitate războiul hibrid are câmp larg de manifestare.

În aceeași ordine de idei, de altfel, domnul Cristian-Leon Țurcanu a amintit de un episod în care un pseudo-jurnalist de la Chișinău l-a întrebat, cu intenție vădit diversionistă, dacă donația de un milion de exemplare de carte românească, aduse cu tirurile de la București pentru bibliotecile publice, nu semnifică „interferența” României în alegerile din Republica Moldova?

„Din păcate, intrăm (dacă intrăm) în Uniunea Europeană ca „moldoveni”, nu ca români, a observat Teo Chiriac, suntem într-o perpetuă criză de identitate și asta ne fragilizează”.

„Nu aș vorbi de fragilitate identitară, ci de fragmentare identitară în Republica Moldova”, a nuanțat ambasadorul României.

Oricum i-am spune, un proces de cristalizare națională care nu a fost dus până la o finalitate clară lăsă Basarabia în bătaia tuturor vânturilor. Cum a și fost mereu în ultimii circa 200 de ani, de când a fost decupată de restul spațiului românesc.