După numărarea a 99,19% din voturi, opțiunea „DA” pentru UE este susținută de 50,32%, iar calculele arată că procentul rămas va înclina balanța în favoarea acestei opțiuni. Asta înseamnă că referendumul va trece la limita pragului şi va produce efecte juridice. Duminică, fără votul diasporei, rezultatele referendumului arătau dezolant: 54% în defavoarea parcursului european. După miezul nopții, președinta Maia Sandu a denunțat într-un briefing o „fraudă de dimensiuni fără precedent” comisă de grupările criminale conectate la Kremlin.

Gafa grupării criminale pro-ruse care a salvat referendumul

În pofida operațiunilor structurilor de securitate din ultimele săptămâni cu destructurarea grupărilor care pregăteau fraudarea votului prin mituirea în masă a alegătorilor și destabilizarea post-electorală a țării, crima organizată a reușit să controleze, potrivit șefei statului, aproximativ 300.000 de voturi (10% din totalul alegătorilor). Rusia și coordonatorul grupului criminal organizat adăpostit de Kremlin, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în lipsă în Moldova la 15 ani de închisoare pentru jaful bancar din 2014, au comis o singură greșeală tactică: partidele și candidații controlați de ei au îndemnat alegătorii pro-ruși să boicoteze referendumul pro-UE, adică să nu ia buletinul de vot pentru referendum, ci doar pe cel pentru alegerile prezidențiale. Aproximativ 82.000 de alegători au dat curs acestui îndemn al condamnatului adăpostit de Moscova. Dacă aceștia luau buletinele și votau „NU”, nici diaspora nu ar mai fi putut salva referendumul.

Deși referendumul trece la limită, în societatea moldovenească se simte o puternică presiune. Oamenii se simt furați și așteaptă ca votul lor să fie apărat. Așteaptă ca autoritățile să le spună cum a fost posibilă frauda, de ce nu s-a reușit evitarea ei, care sunt probele la care a făcut trimitere, la briefing, președinta Maia Sandu, ce se întâmplă cu cei care au fraudat votul, dar și cu cei care au admis ca votul lor să fie cumpărat, cu ce s-au ocupat în ultima vreme instituțiile statului create special pentru a combate propaganda și dezinformarea venită din partea Rusiei? Fără răspunsuri clare la aceste întrebări, rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale ar putea arăta dezastruos.

Ce ar putea uni moldovenii în jurul Maiei Sandu?

Pe de altă parte, faptul că opțiunea „DA” la referendum este dominantă, chiar dacă la limită, ar putea suda tabăra moldovenilor cu viziuni pro-europene mai ales în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Glonțul” care le-a trecut acum pe lângă freză le-a arătat că fiecare vot contează și că statul la coadă pentru a vota are rost. În turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc peste două săptămâni, moldovenii nu au voie să fie supărați, să nu iasă la vot sau să voteze de ciudă, deoarece riscă să arunce țara în brațele unui candidat pe care capul mafiei, aciuat la Moscova, vrea să-l facă președinte în Moldova.

Primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, desfășurat concomitent cu referendumul constituțional pentru UE, o scoate în față pe actuala președintă pro-europeană Maia Sandu cu 42,20% și pe candidatul stângii socialiste pro-ruse, Alexandr Stoianoglo (cu 26,16%), pe care Maia Sandu l-a demis pentru corupție din funcția de procuror general. Între alte capete de acuzare, Stoianoglo este învinuit de faptul că, în calitate de procuror general, l-a eliberat din detenție pe oligarhul acum fugar Veaceslav Platon, pe care presa internațională îl numește „raiderul nr. 1 în CSI”. Acum acesta se află la Londra și, conform informațiilor apărute în presă, ar fi cerut azil politic. Duminică, apariția lui Platon la secția de votare din Londra a generat scandal în rândul alegătorilor care așteptau să voteze, fiind necesară intervenția poliției.

Șansele candidaților în turul doi

Următorii cinci clasați în turul întâi (după Stoianoglo) sunt tot candidați pro-ruși. Împreună, aceștia au adunat aproape 29% din voturi. Candidații pro-europeni și falșii pro-europeni de la coada clasamentului au adunat cu greu împreună 2% din voturi.

Aceasta complică foarte mult ecuația electorală a Maiei Sandu în turul doi. Aparent, victoria ei este o sarcină aproape imposibilă. În turul doi ea trebuie să atragă măcar jumătate din indeciși, să convingă și mai mulți moldoveni din diaspora să meargă la vot și să mobilizeze voturi de la candidatul clasat pe locul trei, un fan al lui Lukașenko din Belarus, care a asimilat, prin metode populiste, o partea a electoratului centrist rămas fără lider după fuga din țară a oligarhului Plahotniuc în 2019 după o încercare de a rămâne la putere prin acțiuni la limita loviturii de stat.

Rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale, care se va desfășura peste două săptămâni, dacă turul întâi va fi validat de Curtea Constituțională, vor fi esențiale în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025 - cea mai mare miză a Rusiei în planul său de blocare a parcursului european al Moldovei. Rusia vrea să preia controlul asupra Parlamentului de la Chișinău printr-o majoritate loială cu ajutorul căreia să transforme Moldova într-o a doua Belarus, pe care să o folosească împotriva Ucrainei.