Familiile celor 298 de persoane aflate la bordul avionului Boeing doborât în estul Ucrainei nu au aflat nici la peste doi ani de la tragedie cine sunt făptașii. Anchetatorii internaționali, sub conducerea procuraturii de stat olandeze, i-au invitat pe rudele și apropiații celor decedați la un centru de conferințe din Utrecht, pentru a le prezenta rezultatele de până acum ale investigației.

Procurorii olandezi au identificat un câmp din apropierea satului Pervomaiske drept loc de unde a fost lansată racheta sol-aer de tip BUK la 17 iulie 2014. Anchetatorii nu pot însă să stabilească dacă sistemul armat a fost operat de militari ruși, ucraineni sau de membrii ai altor miliții.

Nu se știe încă cine a ordonat doborârea avionului de pasageri care se afla la altitudine de zbor de peste 10.000 de metri deasupra teritoriului controlat de rebelii pro-ruși. Dar ancheta va continua, după cum a anunțat procurorul-șef Fred Westerbeke. La Utrecht au fost prezentate doar rezultate intermediare.

Familiile trebuie să mai aștepte

Anchetatorii au răspuns timp de două ore întrebărilor rudelor celor decedați. Abia după aceea a fost informată și presa prezentă la Utrecht. Poliția ar fi încercat astfel să-i protejeze pe membrii familiilor victimelor de presă și opinia publică.

Robbi Oehlers, care și-a pierdut verișoara de 20 de ani Daisy în acest incident, a stat de vorbă însă cu numeroșii jurnaliști prezenți. Nu și-a ascuns dezamăgirea cu privire la desfășurarea anchetei. Nu îl interesează prea mult de unde a fost lansată racheta ucigașă, ar vrea să afle mai degrabă cine a comandat doborârea avionului.

„Este bine de știut totuși că racheta provenea din Rusia și că tot acolo a fost returnat sistemul de lansare. Acest lucru este clar. Ancheta nu mai este la început, dar nu îmi pasă acum cât va mai dura: un an, doi ani, zece ani. Principalul este că adevărul iese la iveală“, a spus Oehlers, care le-a răspuns jurnaliștilor că nu îi rămâne altceva de făcut decât să aștepte până când circumstanțele vor fi lămurite.

Investigații dificile

Ancheta a fost deosebit de grea pentru că cei aproape 100 de procurori din cinci țări au avut de analizat extrem de multe dovezi. Anchetatorul șef, Fred Westerbeke, a declarat la Utrecht că este vorba de 750 înregistrări video, 500.000 de fotografii și 150.000 de fragmente de conversații telefonice. Peste 200 de martori au fost interogați. Anchetatorii s-au deplasat inclusiv în regiunea dintre Donețk și Lugansk pentru a-și face o impresie la fața locului.

Westerbeke a afirmat că multe aspecte au fost clarificate. Au fost analizate materiale secrete, înregistrări ale sateliților și de alte tipuri obținute din SUA. Înregistrări radar promise de Rusia nu au fost puse la dispoziția procurorilor. În jur de 100 de persoane ar fi avut legătură cu transportul și operarea sistemului de lansare a rachetei care a doborât zborul MH17. Westerbeke a refuzat să spună ce persoane responsabile ar fi fost deja identificate.

Acuzații reciproce

Rusia și Ucraina se acuză reciproc de doborârea zborului companiei Malaysia Airlines dintre Amsterdam și Kuala Lumpur. Atât unitățile armate ruse, cât și cele ucrainene dispuneau de rachete BUK. Racheta a fost lansată dintr-un teritoriu controlat de rebelii pro-ruși, dar aceștia nu ar avea pregătirea necesară pentru a opera un astfel de sistem de lansare atât de complicat.

Rețeaua jurnalistică privată Bellingcat susține ipoteza potrivit căreia, în baza dovezilor din surse publice și a fotografiilor disponibile online, o unitate a armatei ruse ar fi transportat și lansat racheta în estul Ucrainei. Elliot Higgins, de la Bellingcat, crede în această versiune. El a spus pentru DW: „Decisiv este ceea ce susține ministerul Apărării de la Moscova.“ La scurt timp de la atacul cu rachetă, ar fi existat dovezi că în apropierea zborului MH17 s-ar fi aflat un avion de luptă ucrainean. Partea rusă nu mai admite acum acest lucru. „Trebuie deci pornim de la premisa că Ministerul rus era gata dispus să mintă“, afirmă Higgins.

Jurnaliștii ruși prezenți la Utrecht au dorit să știe de ce nu au fost verificate și posibile alte cauze în afara doborârii avionului de către o rachetă BUK. Procurorul-șef Westerbeke le-a răspuns că dovezile în acest sens ar fi mult prea clare și evidente. În actualul stadiu al anchetei, a mai precizat el, Rusia nu este acuzată de nimic. S-a constatat doar că racheta provenea din Rusia.

„Un proces este improbabil“

Avocatul Elmar Giermulla reprezintă familiile victimelor germane din MH17. El nu se așteaptă să fie organizat vreodată un proces în acest caz. Ar fi greu și de stabilit ce tribunal este responsabil cu judecata. O instanță din Rusia sau Ucraina poate, pentru că din aceste țări provin majoritatea suspecților și martorilor. „Nu îmi pot imagina că în Rusia se va organiza un proces care să vizeze întregul lanț de comandă, poate până sus la președintele statului.“

Clienții săi, a spus el pentru DW, se așteaptă ca vinovații pentru doborârea avionului de pasageri să nu fie niciodată pedepsiți. Dar se dorește evitarea repetării unei astfel de tragedii. În acest scop, zborurile pe deasupra regiunilor aflate în conflict ar trebuie interzise mai devreme decât înainte.

Echipa de anchetă din Utrecht le-a cerut martorilor din Ucraina și Rusia care ar ști ceva despre incident să se prezinte pentru a ajuta la lămurirea faptelor petrecute. În principal interesează eventuale luări de poziție din cercul celor 100 de posibile persoane implicate. Dreptul ucrainean prevede avantaje considerabile și pedepse reduse pentru cei implicați care cooperează cu anchetatorii. Westerbeke a refuzat însă să spună când ar putea fi demarat un proces în acest caz.