Șefa guvernului federal a renunțat anul trecut în decembrie la conducerea partidului său de centru-dreapta, Uniunea Creștin-Democrată, și a spus că nu va căuta obținerea unui al cincilea mandat de cancelar. Ea a precizat cu acel prilej că se va retrage treptat din politică după încheierea mandatului. 

Totuși au apărut periodic speculații în legătură cu un eventual transfer al Angelei Merkel la Bruxelles, încurajate parțial de șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a spus că pur și simplu nu-și poate închipui că Angela Merkel va dispărea fără urmă, aceasta fiind foarte calificată pentru o funcție europeană. 

Rumoare a creat însă și cancelara însăși. În interviul acordat joi cotidianului german Süddeutsche Zeitung, ea a spus că "mulți oameni sunt îngrijorați de soarta Europei", inclusiv ea. Acest lucru, a spus Angela Merkel, ”înseamna că simt o obligație crescută de a mă alătura altora cu scopul de a ne asigura că Europa are un viitor". 

Pe de altă parte, speculațiile au înflorit și din cauza neclarității în legătură cu robustețea coaliției de guvernare de la Berlin între conservatori și social-democrați. Un rezultat slab la scrutinul european, dar și în alegerile din landul federal Bremen, ar putea determina SPD să facă pasul înapoi, abandonând o alianță pe care au acceptat-o mai degrabă forțați, în urma insistențelor președintelui federal Frank-Walter Steinmeier, el însuși un fost social-democrat. 

Unii analiștii se întreabă și dacă nu cumva Angela Merkel va alege să cedeze funcția șefei Uniunii Creștin-Democrate, Annegret Kramp-Karrenbauer, numită adesea "mini-Merkel". 

Divergențe Macron-Merkel

În același interviu, deosebit de amplu, șefa cabinetului de la Berlin a tematizat și divergențele existente între ea și președintele francez Emmanuel Macron. Merkel a admis că există “dezbateri intense” cu liderul de la Paris, precum și "diferențe de mentalitate" în unele privințe. De asemenea, ea a atras atenția și asupra diferențelor de natură instituțională și de cultură politică între Franța și Germania. 

Cu toate acestea, cancelara a catalogat relația cu președintele francez drept foarte bună, precizând că rezonează cu acesta în chestiunile fundamentale, amândoi găsind întotdeauna calea de mijloc. Ea a oferit exemplul "progreselor enorme" făcute în politica europeană de apărare. 

Cotidianul francez Le Monde, unul dintre cele șase ziare care au publicat interviul, alături de La Stampa din Italia, atrage atenția că spusele cancelarei "arată gradul de depărtare între Franța și Germania". Întrebat, miercuri, despre comentariile Angelei Merkel, înainte ca ele să fie publicate, Emmanuel Macron a răspuns că el crede într-o "confruntare productivă" între Franța și Germania.

Cele două țări au depășit neînțelegerile din ultima vreme pentru a ajunge la pozițiile comune privind reforma UE și obiectivele în domeniul schimbărilor climatice, a declarat el la Paris.

La Stampa din Italia s-a concentrat asupra refuzului exprimat de Angela Merkel în legătură cu cooptarea partidului Lega al vicepremierului italian Matteo Salvini în PPE. "Este clar că mai ales la capitolul migrație avem abordări foarte diferite" a spus cancelara, precizând că acesta este unul dintre motivele pentru care PPE nu va deschide ușa domnului Salvini. 

"Noi suntem cei care nu dorim să avem de-a face cu Merkel, Macron și cei care au ruinat această Uniune Europeană", a replicat Salvini, citat de agenția ANSA. 

Dosarul iranian

În legătură cu tensiunile SUA-Iran, Angela Merkel a reamintit că abordarea Germaniei, Franței și Marii Britanii diferă de politica Statelor Unite în acest dosar. Ea a arătat că, în pofida neînțelegerilor cu Moscova și Beijing, în ceea ce privește diferendul cu Iranul, interesele europene coincid cu cele ale Rusiei și Chinei. 

"Faptul că în această chestiune, Europa nu mai este divizată, cum s-a petrecut în cazul războiului din Irak, reprezintă o valoare în sine", a afirmat cancelara germană pentru cotidianul bavarez. 

Referindu-se la provocările actuale pentru Europa, Angela Merkel a evocat Brexitul, criza monedei europene și criza refugiaților ca evenimente majore care au avut loc în ultimii ani în UE. 

Ar fi putut fi mai rău, sugerează Angela Merkel

În context, șefa guvernului a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi contribuit decisiv la divizarea continentului de două ori. Prima oară în timpul crizei monedei euro, iar a doua oară în 2015, când a deschis granițele în fața afluxul masiv de migranți. Cele două evenimente au produs divergențe majore între nordul și sudul, respectiv vestul și estul Europei. 

Ea a apărat hotărârile luate, opinând că acestea pot fi analizate just numai ținând cont de urmările pe care le-ar fi avut aplicarea unor politici diferite în respectivele situații.

"Când există 70 de milioane de refugiați la nivel global este limpede că Europa trebuia să facă ceva în legătură cu cele aproximativ un milion de persoane", a spus Merkel. 

În interviu, ea a ținut să sublineze că îl sprijină pe conservatorul bavarez Manfred Weber în demersul său de a deveni următorul președinte al Comisiei Europene. Cancelara a adăugat însă că aceasta nu înseamnă că Germania nu are și alți candidați excelenți pentru alte funcții și a reamintit că nu este o susținătoare a sistemului candidaților de vârf (Spitzenkandidaten) în alegerile europarlamentare. 

Angela Merkel a admis că există subiecte în care ea și Weber apără poziții diferite, dar l-a asigurat pe acesta de loialitatea ei. Cancelara a vorbit despre "poziții proprii" în ceea ce privește proiectul gazoductului Nord Stream 2. Manfred Weber vine cu o altă soluție dintr-o perspectivă paneuropeană, a spus cancelara, precizând că abordarea ei este compatibilă deopotrivă cu interesele Germaniei și ale Europei. 

ag/dw/vd