Angela Merkel: “E nevoie, în continuare, de curaj"
3 octombrie 2020
Cancelara a elogiat reunificarea Germaniei, de acum 30 de ani. Ea a apreciat totodată efortul depus de mulţi în acest sens. A fost nevoie de mult curaj pentru a face faţă provocărilor reunificării, a spus Merkel.
Angela Merkel, într-o stare de bună dispoziţie, la festivităţile oficiale de la Potsdam, dedicate Zilei Unităţii GermaneImagine: Michele Tantussi/Reuters
Publicitate
Apelul de a da în continuare dovadă de curaj, a explicat şefa executivului german la festivităţile jubiliare de la Potsdam, este adresat atât germanilor din noile landuri răsăritene (fosta RDG), cât şi cetăţenilor din vechea Republică Federală. În ultimele trei decenii, a subliniat Merkel, s-au realizat progrese importante.
Astăzi suntem cu toţii bucuroşi să aniversăm 30 de ani de la Reunificare în pace şi libertate, a mai spus cancelara, adăugând că este nevoie în continuare de curaj pentru a face faţă provocărilor prezentului. Între acestea se numără nu doar pandemia de coronavirus ci şi depăşirea diferenţelor încă existente dintre estul şi vestul Germaniei. E nevoie, a mai îndemnat Merkel, de o susţinere mai puternică a coeziunii sociale.
Festivităţile oficiale, consacrate reunificării Germaniei cu trei decenii în urmă, au loc la Potsdam deoarece landul Brandenburg deţine, în prezent, preşedinţia în Bundesrat, camera inferioară a Parlamentului german. La eveniment au luat parte peste 200 de invitaţi, între care şi reprezentanţi ai cetăţenilor celor 16 landuri federale, foştii preşedinţi federali Horst Köhler, Joachim Gauck şi Christian Wulff, precum şi ex-cancelarul Gerhard Schröder.
Discursul central i-a revenit preşedintelui federal, Frank-Walter Steinmeier, care a propus ridicarea unui memorial închinat revoluţiei paşnice din fosta RDG. Steinmeier a calificat revoluţia drept "oră astrală care-şi va avea mereu locul în istoria democraţiei germane".
Cancelara Merkel alături de preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, la PotsdamImagine: Christoph Soeder/dpa/picture-alliance
Fără intonarea imnului naţional
Pe fondul măsurilor anti-coronavirus, cei prezenţi nu au putut cânta imnul naţional. Din cauza pandemiei, întreaga strucură a manifestării a trebuit modificată, fiind, înainte de toate, redus drastic numărul de participanţi. Festivităţile au început cu o slujbă ecumenică în biserca catolică Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din capitala landului federal Brandenburg. Arhiepiscopul de Berlin, Heiner Koch, a avertizat, cu acest prilej, faţă de o continuă polarizare a societăţii germane.
Berlinul înainte şi după reunificare
Capitala Berlin reprezintă simbolul Germaniei divizate, al Războiului Rece, dar şi al căderii comunismului şi al reunificării. Vă propunem o scurtă plimbare prin Berlinul de ieri şi de azi.
Poarta Brandenburg
Monumentul este fără îndoială emblema capitalei reunificate a Germaniei. Ridicată în 1791, Poarta Brandenburg a reprezentat graniţa dintre Berlinul de Est şi cel de Vest, fiind redeschisă abia în toamna anului 1989. De atunci, Brandenburger Tor este un important punct de atracţie pentru vizitatorii de pretutindeni.
Hohenschönhausen
Hohenschönhausen a servit, până în 1989, drept centru de detenţie STASI. Aici erau închişi şi torturaţi - fizic şi psihic - deţinuţii politici. Complexul de clădiri cu ziduri înalte era secret, nefiind marcat pe nicio hartă a oraşului. După reunificare, închisoarea a fost dezafectată şi transformată, ulterior, în muzeu.
Zidul Berlinului
Timp de 28 de ani, acest "Zid al Ruşinii" a divizat oraşul. De-a lungul zidului, cu o lungime de 167,8 km, păzit cu străşnicie de grănicerii est-germani, au fost ucişi mulţi oameni care încercau să scape de regimul totalitar. Câţi "fugari" au fost ucişi, nu se ştie nici astăzi cu precizie. East Side Gallery, cea mai lungă porţiune de zid păstrată, a fost pictată de mulţi artişti internaţionali.
Din 1970 şi până în 1991, în cartierul berlinez Friedrichshain s-a aflat statuia lui Lenin, un colos din granit roşu, înalt de 19 metri. La inaugurarea oficială a monumentului au fost prezenţi 200.000 de oameni. În 1991 statuia a fost distrusă. Fosta "Piaţă Lenin" poartă astăzi numele de "Piaţa Naţiunilor Unite".
Palatul Republicii şi Palatul Berlinului
Palatul Republicii, inaugurat în 1976, era centrul puterii RDG-iste, găzduind legislativul şi congresele partidului comunist SED. După reunificare, clădirea, cu conţinut mare de azbest, a fost demolată între anii 2006 şi 2008, începându-se ulterior construcţia Palatului Berlinului (Berliner Schloss) - acolo unde se aflase Palatul Regal, distrus în război şi demolat apoi de comuniştii est-germani.
Shop-urile RDG-iste
"Intershop" se numeau în RDG magazinele cu produse occidentale în care se putea plăti doar în valută. Primele astfel de magazine pentru străini au fost ridicate în preajma Gării Friedrichstraße din Berlinul de Est (în imagine). Astăzi zona este de nerecunoscut, plină de spaţii comerciale.
Locurile de joacă
Aceste construcţii de metal pentru căţărat (în stânga imaginii) puteau fi întâlnite în aproape toate spaţiile de joacă din fosta RDG. Mai multe fotografii despre Berlinul dinainte şi după 1989 găsiţi pe Facebook: #GermanyThenNow #BerlinThenNow
Hotelurile
Interhotel Metropol, cu 13 etaje, situat în Friedrichstraße, a fost deschis în 1977, destinat fiind diplomaţilor, oamenilor de afaceri şi privilegiaţilor regimului comunist. Majoritatea cetăţenilor RDG-işti, care nu dispuneau de valută, puteau admira clădirea doar din exterior. Astăzi se află aici un hotel al lanţului hotelier Maritim - nu tocmai ieftin, dar deschis pentru toată lumea.
KaDeWe
Celebrul "Magazin al Vestului" (Kaufhaus des Westens, pe scurt KaDeWe), este cel mai cunoscut din Germania, cu o suprafaţă comercială de 60.000 de metri pătraţi, al doilea ca mărime din Europa, după Harrods din Londra. Centrul comercial de lux, inaugurat în 1907, a fost distrus aproape în întregime în timpul războiului. Aflat în fostul Berlin Occidental, a fost mereu şi o atracţie turistică.
9 imagini1 | 9
Poveste fascinant de frumoasă
Episcopul protestant de land, Christian Stäblein, a calificat Reunificarea drept "poveste fascinant de frumoasă" şi a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în procesul reînfăptuirii Unităţii Germaniei. Stäblein a atras atenţia, în acelaşi timp, şi că acest proces este unul de durată.
