Investiții de 150 de milioane de euro au fost necesare înainte ca Timișoara, orașul reprezentativ al Banatului românesc, să își intre cu acte și acțiune în statutul de capitală culturală a Europei. Sunt bani care au mers în infrastructură culturală, cele mai vizibile fiind revalorificarea unor locuri de patrimoniu cultural ale orașului rămase de decenii în voia sorții. Deocamdată, nimic nou pentru un oraș care anul trecut a avut parte de peste 300 de evenimente culturale și care, în acest an, mizează pe de zece ori mai multe întâmplări artistice. Filarmonica Banatul cântă într-o sală de cinema convertită, de exemplu. „Timișoara are nevoie de mai multe spații de exprimare artistică, fie că vorbim de muzee de artă moderne sau săli de concerte”, spune președintele Consiliului Județean, Alin Nica, într-o discuție cu DW. „Ne dorim o sală mult mai mare pentru evenimente de anvergură, pentru concerte simfonice sau piese de teatru. Avem nevoie de o sală polivalentă pentru mii de privitori. Sunt convins că dacă facem din cultură un motor de dezvoltare economică se va crea un ecosistem care va genera investițiil necesare pentru cultură”.

Nevoia de spații de cultură

Joi, la prezentarea pentru presă a primei expoziții retrospective Victor Brauner organizată în România, curatoriată de Camille Morando de la Centre Pompidou și găzduită de Muzeul Național de Artă din Timișoara, Nica afirmase că ar dori ca orașul să devină, pe harta culturală a României, capitala artelor vizuale. Cei trei artiști expuși anul acesta, Paul Neagu, Victor Brauner și, în toamnă, Constantin Brâncuși, vor reuni opere de artă în valoare de peste un miliard de euro. Investiția în adaptarea Palatului Baroc din Piața Domului, care găzduiește muzeul, e de două milioane de euro. „Acest efort va continua cu celelalte spații pe care le avem în jurisdicție, Muzeul Național al Banatului și Muzeul Satului Bănățean. Avem castelul Huniade pe care suntem în proces de a-l renova și care va constitui un nou spațiu expozițional cu mii de metri pătrați de de zonă de expunere. Dorim să acoperim și curtea interioară, astfel încât să deschidem această clădire emblematică pentru Timișoara și pentru alt tip de evenimente culturale”.

Castelul ce adăpostește, în chiar inima orașului, Muzeul Banatului este în reabilitare din 2006. „N-aș intra să fac un istoric al eșecurilor administrațiilor anterioare de a renova și a adapta această clădire, ci încerc să privesc către viitor. Anul acesta vom deschide o parte a acestei clădiri care a fost consolidată. Sunt câteva probleme structurale acolo ce necesită investiții de anvergură și adaptări care trebuie să țină cont de faptul că este cea mai veche clădire din Timișoara și un monument istoric. Sunt anumite constrângeri și cea mai mare este cea financiară, pentru că este vorba de aproape 50 de milioane de euro. Noi ne-am stabilit o strategie de a atrage finanțări, pentru că finanțări vor fi”, spune Nica.

Timișoara și Banatul au trăit în ultimul secol o efervescență a artelor plastice. Scena regională abundă de artiști vizuali dar îi lipsește un muzeu de artă contemporană care să dea o dimensiune identitară școlii locale. „Este un deziderat să avem un muzeu al artelor moderne. Este grupul Sigma, emblematic pentru acest tip de artiști, însă cu siguranță va trebui să facem un efort comun, împreună cu Primăria și cu Ministerul Culturii, să realizăm un astfel de muzeu, e o provocare și o țintă pe care sperăm să o atingem în anii următori. În anul 2023 ne-am stabilit direcția. Moștenirea culturală pe care acest an o va lăsa Timișoarei este de două feluri: cea hard, infrastructura care rămâne pentru viitor, și moștenirea soft, crearea unui apetit în primul rând din partea publicului pentru astfel de exprimare artistică și în același timp, o competență din partea instituțiilor de profil din Timișoara pentru a face din această direcție o realitate în anii care vor urma. Anul 2023 nu este un punct terminus. Sperăm să îmbogățim orașul în termeni cultural”, a conchis Nica, în discuția cu DW.

Un proiect de țară, dincolo de mize meschine

În același registru a fost și mesajul transmis de comisarul european Adina Vălean, venită la inaugurarea anului european pentru a acorda premiul Melina Mercouri oferit de Executivul comunitar drept recompensă pentru angajamentul asumat și onorat de organizatori. Comisia nu poate finanța direct proiectele culturale dar există această formulă de a suplimenta bugetul evenimentelor cu 1,5 milioane de euro. „Indiferent de parcursul poate dificil, dinspre Bruxelles s-a văzut cu siguranță valoarea proiectului: o viziune nu pe un an ci o viziune pentru oraș”, a punctat comisarul Vălean. Acesta a fost argumentul decernării titlului de capitală culturală europeană, un instrument gândit ca un magnet pentru atragerea altor investiții, inclusiv din alte instrumente de finanțare ale Uniunii Europene, a explicat comisarul pentru transporturi.

Parcursul dificil a fost punctat și de primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Au fost schimbări, uneori radicale, ale echipelor manageriale, câteodată discrete, alteori furtunoase. Relația dintre instituțiile publice, uneori conduse de tabere politice antagoniste, nu a fost tot timpul constructivă. Dar „orice capitală europeană trece prin probleme de guvernanța programului; am avut și păreri foarte diferite”, a recunoscut Fritz. „Am găsit un mod de a lucra împreună pentru că este o șansă istorică venită într-un moment foarte dificil. Sper că niciun actor nu va risipi această ocazie pentru mize mărunte. Capitala culturală europeană este un proiect de țară”, a mai spus primarul Timișoarei.

Controverse vor mai fi cu siguranță, admite și viceprimarul orașului, Ruben Lațcău, cu care DW a stat de vorbă în Piața Victoriei, în fața unei instalații de amenajare urbană participativă, o pădure suspendată pe mai multe etaje, cu diverse paliere panoramice. Părerile timișorenilor sunt împărțite dar, crede viceprimarul, toate discuțiile aprind curiozitatea și aduc oamenii să vadă despre ce este vorba. Și, desigur, adaugă Lațcău, vor fi discuții pro și contra în legătură cu instalația Adinei Pintilie, deschisă deja la Kunsthalle Bega, proiectul „Tu ești un alt eu - o catedrală a corpului”, cu care regizoarea premiată cu Ursul de Aur la Berlin în 2018 a reprezentat România la Bienala de anul trecut de la Veneția.

Nu există o explicație oficială pentru absența președintelui Klaus Iohannis de la evenimentul inaugural al programului Timișoara 2023. În schimb „suntem siguri că vom atrage 500.000 de oameni și suntem ambițioși să atragem până la 1.000.000 de musafiri în Timișoara”, a precizat primarul Dominic Fritz. Iar Timișoara 2023 este, de fapt, Timișoara după 2023.