Haos în parlamentul de la Erfurt, capitala landului federal Turingia. Acolo, Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit cel mai puternic grup politic, ca urmare a alegerilor regionale de la începutul lunii septembrie. Deputatul AfD Jürgen Treutler este, la 73 de ani, seniorul de vârstă al legislativului, calitate în care a prezidat prima ședință de după scrutinul din 26 septembrie. Acesta a refuzat să admită moțiuni și să deschidă proceduri de vot în plen.

Grupul parlamentar al Uniunii Creștin Democrate (CDU) s-a apărat împotriva acestei situații în fața Curții Constituționale de land și a avut succes: la plenul ce a urmat două zile mai târziu, politicianul conservator Thadäus König a fost ales nou președinte iar parlamentul a putut să-și înceapă activitatea. Printre altele, dezbate un cadru legislativ prin care să poată reacționa la provocările nedemocratice ale AfD, partid pe care Oficiul pentru Protecția Constituției al landului Turingia l-a clasificat drept extremist de dreapta încă din 2021.

Ministrul de Interne al Turingiei acuză agresivitatea AfD

În ziua scandalului, Georg Maier, deputat și ministru interimar de Interne al landului, s-a pronunțat pe platforma de social media X (fostă Twitter) în favoarea unei proceduri a Curții Constituționale Federale de interzicere a AfD: ”Evenimentele de astăzi din Parlamentul landului Turingia au arătat că AfD este agresivă și militează împotriva parlamentarismului. Cred că sunt îndeplinite condițiile pentru o procedură de interdicție”.

Legea fundamentală a Germaniei prevede, în articolul 21, că ”partidele care, pe baza obiectivelor lor sau a comportamentului susținătorilor lor, urmăresc să afecteze ordinea de bază democratică sau să pună în pericol existența Republicii Federale Germania, sunt neconstituționale".

De ce nu a fost interzis NPD

Decizia de interzicere aparține Curții Constituționale Federale. Guvernul federal, Bundestagul (camera deputaților) și Bundesratul (camera reprezentanților celor 16 state federale) pot formula cererile de interzicere. Cel mai recent, în 2017, a eșuat o asemenea tentativă în cazul Partidului Național Democrat din Germania (NPD), care între timp s-a redenumit Patria (Die Heimat).

În justificarea verdictului, NPD-ul de atunci a fost apreciat ca fiind neconstituțional - dar și nesemnificativ politic: ”În cele peste cinci decenii de existență, NPD nu a vut o reprezentare relevantă în vreun parlament de land”. În plus, s-a spus la acea vreme că toate celelalte partide parlamentare federale sau regionale nu erau oricum dispuse să formeze coaliții sau să coopereze, chiar și punctual, cu NPD.

AfD a trecut testul electoral, dar fără perspective de guvernare

Raportat la această decizie a Curții Constituționale Federale, pentru o posibilă procedură de interzicere a AfD apare o imagine diferențiată: spre deosebire de fostul NPD, AfD a intrat în Bundestag și în 14 din cele 16 parlamente de land. Cu toate acestea, ca și în cazul NPD, niciun alt partid nu este dispus să formeze coaliții cu AfD, așa că nu există nicio perspectivă realistă ca Alternativa pentru Germania să fie cooptată în vreun guvern de land.

Dezbaterea despre o procedură de interzicere a izbucnit însă din nou ca urmare a scandalului din parlamentul Turingiei. Deputatul CDU Marco Wanderwitz a mers cel mai departe, cu o propunere transpartinică prin care Bundestagul să voteze o interdicție. Cel puțin cinci la sută dintre parlamentari ar trebui să-i susțină inițiativa (37 din totalul de 733 din camera inferioară a Legislativului federal). În iunie, Wanderwitz afirma, în cotidianul TAZ, că această cifră ar fi fost deja atinsă. Politicianul CDU așteaptă acum motivația hotărârii luate în mai de Curtea Administrativă Superioară din Münster (Renania de Nord-Vestfalia) - instanță care a confirmat suspiciunile de extremism de dreapta ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției la adresa AfD.

”Când va fi disponibilă motivația verdictului vom trimite cererea noastră de interdicție într-o manieră actualizată și bine întemeiată”, a punctat Wanderwitz. Interdicția ar avea nevoie de votul unei majorități a deputaților din Bundestag, după care mai urmează o analiză la Curtea Constituțională Federală.

Pro și contra interzicerii

Experții evaluează diferit șansele unei asemenea inițiative. Hendrik Cremer, de la Institutul German pentru Drepturile Omului din Berlin, consideră că este nevoie urgent de o procedură de interzicere și consideră că aceasta va avea succes. În mai, acesta explica pentru Deutsche Welle că, ”dacă privești îndeaproape, la AfD ajungi la concluzia că sunt prezente condițiile pentru o interdicție”. Cremer susține că îi este greu să înțeleagă îndoielile exprimate în mod repetat.

Avocatul constituțional Azim Semizoğlu, de la Universitatea din Leipzig, este mai sceptic. Într-un interviu pentru DW, el a apreciat că desemnarea AfD drept ”extremist de dreapta” de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției nu înseamnă că o procedură de interzicere poate reuși automat ”și în sensul Legii fundamentale”. Există diferite standarde de probă care trebuie aplicate.

Co-președintele SPD, Lars Klingbeil, vede lucrurile cumva similar: ”Evaluarea nu este una politică, ci mai degrabă juridică”. Agenției de presă germane DPA, Klingbeil i-a declarat că este responsabilitatea Oficiului Federal pentru Protecția Constituției de a colecta materiale despre AfD, iar dacă specialiștii instituției ajung la concluzia că partidul pune în pericol statul și conviețuirea în Germania, ”atunci trebuie să devenim activi politic”.

Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, s-a implicat demult în discuția despre interzicerea AfD. Înainte de alegerile din Brandenburg, din 22 septembrie, într-un interviu oferit redacției Tagesspiegel, s-a arătat sceptic față de ipoteza scoaterii AfD în afara legii: ”Oamenii care votează astăzi pentru AfD nu vor dispărea pur și simplu. Nici nu îi putem ignora”. Schuster consideră că interdicția nu este o metodă potrivită pentru a-i îndepărta pe alegătorii AfD de ideologia dreptei radicale.