Va fi o vizită fulger în două capitale europene, dar de o mare însemnătate. Donald Tusk are luni (12.02.2024) mai întâi la Paris o întrevedere cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pentru ca doar puţin mai târziu, în aceeaşi zi, să poarte discuţii la Berlin cu cancelarul federal Olaf Scholz. 

Tusk va trebuie să facă un adevărat act de echilibristică mai ales cu privire la vizita programată în capitala Germaniei. Pe de o parte noul şef de guvern de la Varşovia şi-a ropus să normalizeze raporturile cu Berlinul, pe de alta, însă, va trebui să se ferească în a manifesta o prea mare apropiere faţă de ţara vecină. Aceasta deoarece formaţiunea naţional-conservatoare PiS, a lui Jaroslaw Kaczynski, cel care l-a calificat în repetate rânduri drept "agent german", îi va urmări cu mare atenţie fiecare pas pe care îl face pe parchetul Berlinez şi nu va ezita la cea mai mică scăpare să îl acuze de "trădare de ţară". 

Kaczynski: Tusk acţionează ca Hitler

Partidul lui Kaczynskis, care a condus Polonia în ultimii opt ani, a lăsat în politica europeană un câmp minat în urma sa. A promovat o puternică alianţă militară cu SUA, preferatul său partener la Casa Alba fiind Donald Trump, şi a ruinat relaţiile cu Franţa şi Germania. Relaţiile germano-polone au înregistrat astfel o criză fără precedent de la căderea Cortinei de Fier. 

În campania electorală dinaintea scrutinului parlamentar din toamna trecută, PiS a calificat Germania drept cel mai mare pericol la asdresa suveranităţii Poloniei şi pe Tusk drept reprezentant al intereselor străine, în speţă germane. După înfrângerea sa la urne, Kaczynski şi-a intensificat retorica anti-germană, comparându-l pe Tusk cu Hitler în privinţa metodelor folosite pentru restabilirea statului de drept în Polonia. 

Scholz îl invită dar Tusk ezită

Când la mijlocul lui decembrie 2023, a fost, în sfârşit, validat noul guvern de centru-stânga de la Varşovia, euforia manifestată de Berlin era evidentă. În Bundestag, cancelarul federal Olaf Scholz l-a felicitat spontan pe Tusk oferindu-i sprijin. "Rolul Poloniei în şi pentru Europa este astăzi mai mare ca oricând", a subliniat Scholz într-o declaraţie guvernamentală, exprimându-şi speranţa ca, "umăr la umăr", Polonia şi Germania, să-şi îmbunătăţească relaţiile bilaterale. Premierul german a mai spus că speră să-l întâmpine pe omologul său polonez "în săpătmânile viitoare" la Berlin. 

Au trebuit, însă, să se scurgă aproape două luni până ce Tusk să se deplaseze în capitala Germaniei. Procesul dificil de preluare a puterii la Varşovia, îngreunat masiv de beţele puse de PiS în roţile noii guvernări, au făcut ca politica externă să alunece într-un plan mai îndepărtat. 

"Tusk acţionează cu mare grijă când e vorba de Germania, pentru a nu da apă la moara populiştilor de dreapta", apreciază Piotr Buras, şeful reprezentanţei poloneze a European Council on Foreign Relations (ECFR) în dialog cu Deutschen Welle. Politologul aminteşte, în context, că în prima sa declaraţie guvernamentală, Donald Tusk nu a făcut nici cea mai mică referire la Germania. Nici alegerea oridinei vizitelor - înatâi la Paris iar abia după aceea la Berlin - nu e, în opinia sa, deloc întâmplătoare. 

Resentimente anti-germane 

"Opt ani de propagandă anti-germană au lăsat urme adânci în societatea poloneză", mai arată Buras. Iată de ce Tusk va fi cât se poate de rezervat cu privire la Germania, cel puţin până la alegerile europene din iunie, crede politologul. 

"Tusk este un fel de victimă a retoricii PiS la adresa Germaniei", spune şi Agnieszka Lada-Konefal, directoare adjunctă a Institutului Polonez din Germania, DPI, cu sediul la Darmstadt. Ea atrage atenţia că partea germană înţelege foarte bine situaţia în care se află premierul Poloniei. "Berlinul nu manifestă dezamăgire, nerăbdare şi nici neîncredere", adaugă Lada-Konefal. Germanii au înţeles că nu e înţelept să facă presiuni asupra Poloniei şi nici nu e bine să apară în postura de "frate mai mare care îi dă mereu lecţii fratelui mai mic", mai spune ea. Atât Buras cât şi Lada-Konefal sunt de acord că relaţiile germano-polone nu vor mai putea fi precum erau înaintea preluării puterii la Varşovia de către PiS. 

Polonia nu vrea să fie "fratele mai mic" al Germaniei

Krzysztof Skubiszewski, primul ministru de Externe necomunist al ţării, după 1989, a decretat constituirea unei comunităţi de interese germano-polone. Marelui frate, Germaniei, i-a revenit rolul de avocat al Poloniei, netezindu-i acesteia drumul spre UE şi NATO. 

"Ne aflăm astăzi într-o cu totul altă situaţie", subliniază Lada-Konefal. Influenţa lui Tusk ca politician experimentat, timp de cinci ani preşedinte al Consiliului European, a crescut enorm. Şi rolul Poloniei în lume s-a schimbat semnificativ prin susţinerea militară generoasă a Ucrainei cât şi prin preluarea a milioane de refugiaţi ucraineni. Din cauza politicii eronate faţă de Rusia şi a problemelor sale de politică internă, Germania şi-a peirdut din strălucire. Raportul de forţe s-a modificat în favoarea Poloniei, apreciază şefa adjunctă a DPI.

Între timp, procesul de normalizare a relaţiilor bilaterale a demarat cu paşi mărunţi. Guvernul polonez a anunţat că fondurile destinate învăţământului în limba germană pentru copiii etnicilor germani, îngheţate de executivul anterior, vor fi deblocate şi va apărea în curând manualul germano-polonez, care fusese interzis din motive politice.

Cine oferă cea mai mare siguranţă: SUA sau Franţa şi Germania?

Mai există o serie de chestiuni de clarificat în ce priveşte politica migraţiei şi reformarea UE. Şi ca o sabie a lui Damocles atârnă deasupra relaţiilor bilaterale problema despăgubirii de către Germania a victimelor poloneze de război. Ministrul de Externe polonez  Radoslaw Sikorski a apelat săptămâna trecută la creativitatea germană în găsirea unei soluţii. Răspunsul Berlinului se lasă încă aşteptat. 

Acum nu se aşteaptă chiar o reeditare a comunităţii de interese de la începutul anilor 1990. Noua conducere de la Varşovia este însă conştientă de faptul că, în contextul crizei care se conturează în urma blocării de către republicanii lui Trump a ajutoarelor destinate Ucrainei şi al creşterii agresivităţii Rusiei, cea mai mare şasă pentru Polonia rezidă într-o uniune strânsă cu Berlinul şi Parisul. "Polonia mizează mai mult pe Franţa şi Germania, în detrimentul relaţiilor cu SUA", notează Jedrzej Bielecki, comentatorul cotidianului polonez Rzeczpospolita.