Guvernul minoritar german compus din social-democrați și verzi și-ar fi preferat cu siguranță să evite acest subiect, deși era iminent să se ajungă aici: Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării Yoav Galant.

Argumentația instanței spune că ar exista suficiente motive pentru a presupune că, în războiul din Fâșia Gaza, ambii au fost complici la crime împotriva umanității și au comis crime de război. A fost, de asemenea, emis un mandat de arestare împotriva liderului Hamas Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri.

Dilemele Berlinului legate de relația cu CPI

Germania este considerată unul dintre cei mai activi susținători ai Curții Penale Internaționale de la Haga, care și-a început activitatea în iulie 2002 și a cărei jurisdicție este recunoscută de 124 de state. Lipsesc, însă, țări importante la nivel global, cum ar fi SUA sau Rusia.

Instanța nu are nicio modalitate de a executa singură mandatele de arestare. Dar statele membre - inclusiv Germania - și-au asumat obligația de a-i reține pe cei căutați, dacă se află pe teritoriul lor.

Cu alte cuvinte: dacă Netanyahu vine în Germania, ar trebui să fie arestat. Sau nu?

Există și responsabilitatea istorică specială pe care Germania o poartă față de Israel. Și, astfel, reacțiile germane la decizia de la Haga sunt cât se poate de ambigue.

De la Baku, unde ia parte la conferința privind clima, ministra federală de Externe Annalena Baerbock (Verzii) a apreciat, la televiziunea publică germană ARD, că "respectăm dreptul și legislația - național, european și internațional. De aceea, examinăm acum cu atenție ce înseamnă acest lucru pentru noi, în context internațional".

Puțin după aceea, guvernul federal a emis la Berlin un comunicat de presă în care spune că ”a luat act de decizia Curții Penale Internaționale cu privire la mandatele de arestare solicitate".

Mesajul executivului, care vorbește de asemenea despre ”examinarea” deciziei CPI, precizează că ”restul va deveni relevant abia când s-ar pune problema unei sosiri în Germania a premierului Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării Yoav Galant”.

Ultima vizită a lui Netanyahu, acum un an și jumătate

O astfel de vizită nu este de așteptat în viitorul apropiat, au declarat, aproape cu ușurare, mai mulți politicieni din zona guvernului german. De fapt, Netanyahu a fost ultima oară la Berlin pentru discuții politice în martie 2023, cu șase luni înainte de atacul criminal al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie. Hamas este o grupare islamistă palestiniană militantă pe care Uniunea Europeană, precum și SUA, Germania și alte țări o clasifică drept organizație teroristă.

Israelul este una din cele unsprezece țări cu care Germania organizează așa-numite consultări guvernamentale, adică reuniuni ale întregului cabinet al ambelor părți. Este o manifestare politică menită să evidențieze o relație bilaterală specială. O astfel de întâlnire a avut loc pentru prima dată la Ierusalim în 2008, delegația federală fiind condusă de cancelarul de atunci Angela Merkel (CDU). Ultima s-a desfășurat în octombrie 2018.

Purtătorul de cuvânt al guvernului: greu de închipuit o arestare

Cum are de gând guvernul federal să procedeze în fața dilemei instanța penală sau solidaritatea cu Israelul? Jurnaliști au vrut să afle acest lucru în conferința de presă a purtătorului de cuvânt al guvernului.

”Pe de o parte, există importanța Curții Penale Internaționale, pe care o susținem cu fermitate și, pe de altă parte, responsabilitatea istorică pe care ați citat-o. ​​În lumina acestor două aspecte trebuie să înțelegeți această declarație. Aș putea fi tentat să spun că îmi este greu să îmi închipui că facem arestări în Germania pe această bază”, a răspuns Steffen Hebestreit.

Premierul landului Hessa: Decizie ”absurdă”

În timp ce guvernul se luptă să ia o poziție clară, balansând între sprijinul pentru Israel și cel pentru instanța penală, alți politicieni germani au răspunsuri mai tranșante. Prim-ministrul creștin-democrat al landului Hessa, Boris Rhein (CDU), a calificat vineri mandatele de arestare drept ”absurde”.

Israelul, a amintit Rhein, este de mai bine de un an într-un război început de organizația teroristă Hamas cu atacul său barbar asupra cetățenilor nevinovați. ”Este complet inacceptabil pentru mine ca un prim-ministru ales democratic în Israel să fie arestat pe pământ german pentru că își apără țara de teroriști”.

Dar Rhein mai știe un lucru: că este dificil să ți-l imaginezi pe Netanyahu vizitând Germania în acest moment.