Verile devin din ce în ce mai toride. Spaţiile urbane nu oferă decât rareori posibilitatea de răcorire. Cum reacţionează arhitecţii la această provocare?
Publicitate
Europa este din nou sufocată de un un val de caniculă. La temperaturi de peste 40 de grade Celsius, oamenii caută soluţii pentru a le suporta. Soluţii pe termen lung.
Ned Cramer, redactorul şef al revistei de specialitate "Architect Magazine" definea, într-un articol publicat în octombrie 2017, schimbările climatice drept o problemă, înainte de toate, de design. Clădirile poartă o mai mare parte de vină pentru modificările climei chiar decât automobilele. Cramer apeleză la arhitecţii şi designerii din totă lumea să eleboreze noi concepte pentru construirea de case, locuinţe, birouri, centre urbane, ţinând cont de acest fenomen.
Putem învăţa de la alte culturi
Din fericire, designul inteligent nu este o noutate, ci are o lungă tradiţie. Căci există numeroase colţuri în lume, în care temperaturile excesive sunt de multă vreme la ordinea zilei. În zone de deşert, de pildă. Înainte să fi existat instalaţiile de aer condiţionat şi electricitate, oamenii şi-au construit casele în aşa fel încât locuitorii lor să facă faţă caniculei.
În galeria foto alăturată vă prezentăm câteva soluţii creative din trecut, prezent şi ... pentru viitor.
Idei arhitecturale pentru a face canicula mai suportabilă
Schimbările climatice generează temperaturi tot mai ridicate, an de an. Cum putem ţine cont de acest fenomen în planificările urbane?
Imagine: DW/K. Langer
Instalaţiile de aer condiţionat, o problemă
Ce poate fi mai plăcut într-o zi toridă decât o încăpere cu aer condiţionat? Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) avertizează, însă, că instalaţiile de aer condiţionat reprezintă unul din principalii factori care determină consumul tot mai ridicat de curent electric - 10 % din consumul global. Iar acesta se obţine tot mai des prin arderea de combustibil fosil.
Imagine: picture-alliance
"Planul Geddes" pentru Tel Aviv
În 1925, încă înaintea creării statului Israel, Comisia Sionistă l-a consultat pe arhitectul scoţian Patrick Geddes. Acesta a fost întrebat cum ar putea fi reduse efectele climei deşertice asupra oraşului Tel Aviv. Străzile au fost planificate ca un fel de grilaj, încât formează coridoare prin care pătrunde cu uşurinţa briza mării. Metropola israeliană profită şi astăzi de acest plan urbanistic.
Imagine: JACK GUEZ/AFP/Getty Images
Bauhaus: Design german pentru răcorire
Şi şcoala de design Bauhaus a planificat, cu o sută de ani în urmă, edificii care să ţină cont de particularităţile climei din Tel Aviv. Caracteristice sunt acoperişurile plate şi albe, care reflectă căldura soarelui. Astăzi, astfel de acoperişuri se pretează bine şi pentru instalaţiile cu celule solare.
Imagine: DW/I. Rottscheidt
Design adecvat climatului nigerian
Arhitectul israelian Arieh Sharon a construit în anii 1960 Universitatea Obafemi Awolowo din Ile-Ife, Nigeria, recurgând şi el la elemente Bauhaus. Pe terenul universităţii se află grădini şi curţi interioare, prin care circulă vântul. Încăperile au mereu aproximativ 7 grade Celsius mai puţin decât temperaturile exterioare.
Imagine: Keren Kuenberg
Oază verde în Barcelona
În anul 2013, unele cartiere ale metropolei spaniole au fost închise complet pentru traficul rutier. Nouă blocuri de locuit au fost unite sub forma unui "Superbloc". Doar maşinile pentru aprovizionarea zonei şi cele ale locatarilor sunt permise aici. Nu doar aerul este mai curat, dar şi liniştea este un efect pozitiv al acestei măsuri urbanistice.
Faţada unor clădiri pariziene, cum ar fi Musée Quai Branly, este acoperită de plante căţărătoare. Ideea aparţine botanistului francez Patrick Blanc. În acest caz, suprafaţa verde se întinde pe 800 de metri pătraţi. Blanc a acoperit şi clădirea CaixaForum din Madrid cu un covor vedere imens format din 15.000 de plante, de 250 de specii diferite.
Imagine: picture alliance/dpa
Protecţia climei în Oreintul Apropiat
În apropierea aeroportului din Abu Dhabi se construieşte în prezent un întreg oraş satelit, lipsit de poluare, în care energiile regenerabile vor juca un rol central. Masdar City ar putea reprezenta un model pentru viitor
Imagine: Masdar
Gata cu betonul?
Pentru a face faţă provocărilor viitorului va fi nevoie de alte materiale de construcţie decât se folosesc în prezent. Problematic e betonul, din cauza emisiilor considerabile de CO2, pe care producţia sa le creează. Totuşi construcţiile în stil brutalist, din anii 1960, apără de căldură. Se recomandă deci renunţarea la beton pe viitor, dar folosirea optimală a construcţiilor deja existente.