-Rusia: armistiţiu pentru organizarea unui coridor umanitar la Mariupol

-ONU avertizează că în Ucraina există pericolul unei crize alimentare

-Moscova ia Facebook şi Twitter în cătare

-Blinken respinge închiderea spaţiului aerian al Ucrainei

-Ambasadorul Ucrainei la Berlin cere Germaniei rachete Patriot

Armata rusă a ordonat un armistiţiu pentru organizarea unor coridoare umanitare în oraşele Mariupol şi Volnovaha. Încetarea focului a intrat în vigoare la orele 12, ora Moscovei, şi durează cinci ore, astfel încât civilii să poată părăsi oraşele încercuite, a declarat Ministerul rus al Apărării pentru agenţia Interfax. "Coridoarele umanitare şi căile de retragere au fost convenite cu partea ucraineană", a mai precizat Ministerul. Într-un comunicat al administraţiei oraşului Mariupol, publicat în internet, se precizează că "va exista posibilitatea părăsirii oraşului cu mijloace de transport private."

Portul Mariupol, important din punct de vedere strategic, se află "sub blocadă rusă" după atacurile "fără menajamente" din ultimele zile, a informat primarul Vadim Boicenko. Adjunctul său, Zerghei Orlov, a vorbit despre o situaţie umanitară "groaznică" la Mariupol, după ce oraşul cu 450.000 de locuitori a fost supus bombardamentului mai bine de 40 de ore. Orlov a acuzat trupele ruse că ar fi atacat şi şcoli şi spitale, apreciind că preşedintele Rusiei intenţionează "să distrugă Ucraina ca naţiune".

Alarmă antiaeriană repetată la Kiev

Potrivit armatei ucrainene, trupele ruse continuă înaintarea spre capitala Kiev. "Efortul principal al ocupantului se concentrează pe încercuirea Kievului", se arată într-un comunicat al armatei. În oraşul cu aproximativ trei milioane de locuitori au sunat vineri în repetate rânduri alarmele antiaeriene. Toţi locuitorii au fost îndemnaţi să se pună la adăpost în buncărele antiaeriene şi în staţiile de metrou. Şi la Harkov, al doilea oraş, ca mărime, al ţării, trupele ruse efectuează operaţiuni de încercuire. Serviciul de informaţii al statului ucrainean a relatat că în estul ţării trupele ruse încearcă să creeze un coridor terestru între regiunile separatiste Luhansk şi Doneţk şi Peninsula Crimeea, anexată de Rusia. Acolo trupele ucrainene ripostează şi provoacă atacatorilor înfrângeri, a mai informat sursa menţionată. Aceste informaţii nu pot fi verificate din surse independente, după cum nu pot fi verificate nici informaţiile puse în circulaţie de partea rusă.

Alianţa NATO acuză trupele ruse că folosesc în Ucraina bombe cu dispersie şi alte categorii de armament interzis conform dreptului internaţional. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat faptul că şi ţinte civile sunt tot mai frecvent atacate cu bombe şi rachete.

Rusia respinge categoric acuzaţia că ar ataca ţinte civile. Dar potrivit unor date puse la dispoziţie de ONU, există dovezi că până în noaptea de joi spre vineri au fost ucişi 331 de civili, între care 19 copii. Există temerea că în rândul civililor numărul victimelor este şi mai mare - adăugându-se numărului mare de militari ucişi în ambele tabere beligerante.

PAM: dificultăţi de aprovizionare în Ucraina

Programul Alimentar Mondial (PAM) al Naţiunilor Unite a exprimat îngrijorări legate de aprovizionarea cu alimente şi produse de primă necesitate în Ucraina. "Situaţia oamenilor s-a înrăutăţit dramatic ca urmare a luptelor violente din Ucraina", a declarat directorul PAM pentru Germania, Martin Frick, pentru grupul de presă Funke. Oamenii s-au refugiat în pivniţe şi nu pot ieşi la cumpărături decât punându-şi viaţa în pericol, a precizat Frick.

"De la Kiev şi Harkov ni s-a transmis că alimentele şi apa potabilă sunt pe sfârşite", a spus el. Prioritatea organizaţiei este acum stabilirea unor căi de aprovizionare spre Kiev şi epicentrele conflictului înainte ca luptele să escaladeze în continuare. PAM îşi extinde prezenţa în întreaga regiune, "dar este o cursă contra cronometru", a mai afirmat responsabilul.

Pedepse cu închisoarea pentru răspândirea de "Fake News"

În lupta contra Ucrainei, Moscova a decis sancţiuni draconice împotriva celor care pun în circulaţie relatări nefavorabile armatei ruse. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat o lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru cei care pun în circulaţie "informaţii false" privind armata. Legea se aplică inclusiv cetăţenilor străini. Potrivit unei alte legi, pot fi trase la răspundere şi persoanele care "defăimează" public armata rusă. De asemenea, Duma de Stat a adoptat un alt proiect de lege care prevede sancţiuni pentru mass media şi persoane care "îndeamnă la sancţiuni împotriva Rusiei". Şi acest proiect de lege a fost semnat de Putin.

Mass media ruse au primit ordinul, după invadarea Ucrainei, să citeze în relatările lor doar informaţii oficiale emise de instituţiile de stat. Folosirea unor termeni cum ar fi "atac" sau "invazie" este interzisă. Autorităţile ruse prezintă războiul ofensiv din Ucraina doar ca pe o "operaţiune militară specială" sau ca pe o "misiune de pace" pentru apărarea ucrainenilor rusofoni.

Facebook şi Twitter sunt luate în vizor

Valeri Fadeiev, directorul Consiliului pentru Drepturile Omului de la Kremlin, a acuzat mass media din vest că s-ar afla "în spatele unui fluviu enorm de informaţii false provenind din Ucraina". Autorităţile ruse au ordonat blocarea reţelei Facebook şi a platformei Twitter. Autoritatea de supraveghere a mass media Roskomnadsor a motivat măsura prin faptul că Facebook a "discriminat" presa rusă, închizând din octombrie 2020 în 26 de cazuri conturile unor companii media apropiate Kremlinului.

Autorităţile ruse au blocat de asemenea accesul la paginile online ale Deutsche Welle şi ale altor companii independente de presă. Potrivit Roskomnadsor, afectate sunt paginile online ale BBC, ale portalului de ştiri Medusa din Letonia, care informează în limbile rusă şi engleză, precum şi ale postului Svoboda. Acesta din urmă emite programele în limba rusă ale Radio Free Europe/Radio Liberty, care sunt finanţate de Congresul American.

Asociaţia Ziariştilor Germani (DJV) i-a cerut lui Putin să revină urgent asupra măsurii de blocare a paginilor online ale DW şi ale altor companii de presă. Preşedintele DJV, Frank Überall, a subliniat că nu există motiv pentru o asemenea decizie. Şi BBC a criticat măsura: accesul la "informaţii corecte, independente, este un drept fundamental al omului" care nu ar trebui încălcat oamenilor din Rusia, a declarat un purtător de cuvânt.

BBC şi Bloomberg şi-au suspendat relatările din Rusia

BBC a anunţat vineri seară că suspendă deocamdată activitatea ziariştilor săi aflaţi în Rusia. Postul american CNN a anunţat la rândul său că emisiunile sale de ştiri nu vor mai fi difuzate de televiziunile ruse. Şi agenţia americană de ştiri Bloomberg sistează pentru moment relatările din teritoriul rus. "Schimbarea legislaţiei pare să aibă drept scop transformarea oricărui ziarist independent într-un infractor", a declarat redactorul-şef al Bloomberg, John Micklethwait. Aceasta face imposibilă activitatea normală de ziarist în Rusia, a conchis el.

Blinken respinge închiderea spaţiului aerian al Ucrainei

Şeful Departamentului de Stat al SUA, Antony Blinken, a întărit refuzul NATO de a impune închiderea spaţiului aerian al Ucrainei. "După cum a evidenţiat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, suntem responsabili să împiedicăm extinderea războiului şi dincolo de Ucraina", a declarat Blinken după consultări cu aliaţii la Bruxelles. Ceva în genul impunerii unei interdicţii de zbor nu se poate realiza decât prin trimiterea unor avioane ale NATO în spaţiul aerian ucrainean, cu misiunea să doboare avioane ruseşti. Aceasta ar putea provoca un război de proporţii în Europa, a subliniat Blinken.

El a adăugat că preşedintele SUA, Joe Biden, a arătat clar că nu se va purta un război cu Rusia. Dar se vor depune mari eforturi, împreună cu aliaţii şi partenerii, astfel încât Ucraina să beneficieze de mijloace pentru a se apăra eficient. Blinken nu a exclus ca SUA să livreze Ucrainei capacităţi suplimentare de apărare antiaeriană. "Studiem zilnic pentru a vedea ce tehnologii am putea livra Ucrainei pentru autoapărare", a afirmat şeful diplomaţiei americane.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat vehement refuzul NATO de a închide spaţiul aerian al Ucrainei. Prin această decizie, NATO tocmai "a dat lumină verde" pentru "continuarea bombardării oraşelor şi satelor ucrainene", a declarat el vineri seară într-un mesaj video.

Ambasadorul Ucrainei cere Germaniei rachete Patriot

Ambasadorul Ucrainei la Berlin a cerut Germaniei să livreze ţării sale "armament greu" şi sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Într-un interviu oferit postului tv "Welt", Andrii Melnyk a declarat vineri: "Aceste sisteme de arme sunt incluse în lista pe care i-am trimis-o ieri guvernului federal". Potrivit lui "s-a ajuns într-un punct în care trebuie livrate şi arme grele. Acum şi un tanc este pentru noi o armă defensivă", a subliniat diplomatul. Germania şi alte state NATO sprijină armata ucraineană prin livrări de armament. Guvernul german i-a pus la dispoziţie deja 1000 de arme individuale antitanc şi 500 de arme antiaeriene. Noi livrări sunt în faza de planificare.

ia / das (dpa, afp, rtr, ape)