Cutremure, erupții vulcanice, secete. În plus, uragane și inundații, iar și iar. În Filipine, aceste evenimente naturale fac deja parte din viața de zi cu zi. Cel mai recent, taifunul Yagi a dus la revărsări de râuri și alunecări de versanți întregi. Cel puțin 14 persoane s-au înecat sau au fost îngropate de pământ și noroi. 

Yagi a fost al cincilea taifun care a lovit Filipine din luna mai. Filipine este o ”țară cu risc ridicat”, spune Katrin Radtke. profesoară de ajutor umanitar și prevenire a dezastrelor la Universitatea Ruhr din Bochum. Este în același timp și directoare științifică a echipei care realizează raportul anual de risc mondial în beneficiul Alianței Ajutor pentru Dezvoltare, un index utilizat pentru a analiza pericolul de dezastre în 193 de țări.

Imediat în urma Filipinelor vin state precum Indonezia, India, Columbia și Mexic, relevă studiul din acest an. ”Sunt țări afectate foarte frecvent de evenimente naturale extreme și cu intensitate foarte mare”, punctează Radtke pentru DW.  ”Este ceea ce numim expunere ridicată”.

Nu doar frecvența și intensitatea furtunilor, cutremurelor sau secetelor sunt cruciale. Există și un nivel ridicat de vulnerabilitate, de precaritate. ”Astfel de societăți dispun de resurse limitate pentru a contracara asemenea dezastre naturale. Pentru că sunt sărace, au un nivel ridicat de corupție, îngrijirea medicală este precară și nu sunt pregătite pentru dezastre”.

Potrivit raportului de risc, opt dintre cele mai vulnerabile zece țări se află în Africa. Afganistanul și Yemenul, sfâșiate de războaie în ultimii zeci de ani, sunt, și ele, la fel de expuse și vulnerabile. Acolo sunt puțini medici și insuficiente paturi de spital, motiv pentru care mai mulți oameni mor în urma unor evenimente naturale.

Vulnerabilitatea poate fi diminuată

Dacă o țară a investit în măsuri de precauție, un eveniment natural nu devine neapărat o catastrofă majoră. Așa se explică de ce țările mai bogate, precum Statele Unite sau Australia au, în ciuda probabilității foarte mari de evenimente extreme precum secetă, cutremure sau furtuni, rata de risc substanțial redusă.

”China demonstrează că putem învăța din crize și dezastre și că riscul de catastrofe poate fi redus”, afirmă Radtke. Țara se află pe locul 22 în actualul indice mondial - cu 12 locuri mai bine decât anul precedent. ”Acest lucru se datorează în primul rând faptului că a reușit să-și reducă în mod semnificativ vulnerabilitatea ca răspuns la pandemia corona”. Țara a investit masiv în sistemul său de sănătate, de exemplu prin construirea de noi spitale și prin campanii extinse de vaccinare. ”Ceea ce nu putem reflecta în indicele de risc mondial, totuși, este că unele măsuri au fost luate și în detrimentul libertăților civile ale populației”, adaugă Radtke.

Războiul poate amplifica efectele catastrofelor naturale

Indicele mondial de risc acoperă doar dezastrele naturale, nu și pericolul reprezentat pentru oameni de războaie și conflicte. ”Dar observăm din ce în ce mai mult că există conexiuni”, remarcă Radtke. ”Evenimentele naturale extreme au loc din ce în ce mai frecvent, parțial din cauza schimbărilor climatice, iar când au impact asupra unor regiuni de conflict, efectele se intensifică”. Raportul mondial asupra riscurilor numește acest fenomen ”crize multiple”.

Sunt studii care arată, de exemplu, că grupările armate se întăresc după dezastrele naturale, când recrutează oameni săraci și dezrădăcinați. În plus, există o luptă pentru resurse mai rare, cum ar fi apa, alimentele sau energia - adesea și pentru provizii din ajutoarele umanitare. Dezastrele naturale pot exacerba conflictele.

”Cu toate acestea, ne putem, de asemenea, imagina că evenimentele naturale extreme deschid ferestre de oportunitate care duc la un dialog sau chiar înțelegere între părți în conflict” - atunci când este clar pentru toate taberele că trebuie să se unească pentru a obține ajutor de urgență și reconstrucție. Conflictul de zeci de ani din provincia indoneziană Aceh este un asemenea exemplu - s-a încheiat după devastatorul tsunami din 2004.