În landurile Saxonia și Turingia oamenii sunt chemați să aleagă noile parlamente la 1 septembrie. În ambele regiuni, Alternativa pentru Germania (AfD), partid anti-imigrație și parțial de extremă dreaptă, ar putea deveni cel mai puternic grup parlamentar. Sondajele arată că AfD se bucură de o cotă de încredere de aproximativ 30% iar atacul mortal cu cuțitul din Solingen (Renania de Nord-Vestfalia) ar putea să ridice și mai mult în sondaje această formațiune. AfD pledează de ani de zile pentru o politică de migrație mult mai restrictivă, având succes mai ales în estul țării.

Presupusul act de terorism comis de Issa Al H., un solicitant de azil sirian respins, a relansat cu toată forța dezbaterea privind expulzarea refugiaților infractori. Lidera AfD, Alice Weidel, a cerut la televiziunea publică germană (ZDF) oprirea imediată a imigrației, admiterii și acordării cetățeniei pentru cel puțin cinci ani”. Cu mult înainte de crima din Solingen, ea vorbise deja în Bundestag despre „cuțitarii subvenționați de stat”.

Nu doar AfD cere măsuri radicale

Uniunea Creștin-Democrată solicită și ea măsuri rapide și concrete după atacul de la Solingen. La scurt timp după crime, liderul partidului, Friedrich Merz, i-a cerut cancelarului social-democrat Olaf Scholz să colaboreze cu formațiunea conservatoare ”pentru a lua fără întârziere decizii care vizează în mod consecvent prevenirea altor atacuri teroriste precum cel de vinerea trecută în țara noastră”.

Germania, a spus Merz, poate expulza în Siria și Afganistan. „Nu vom mai accepta niciun refugiat din aceste țări”, a continuat el, precizând că ”orice refugiat din Germania care călătorește în țara sa de origine trebuie să își piardă imediat statutul de rezident în Republica Federală”.

Apelurile anti-migrație ale creștin-democraților au creat iritare în tabăra social-democrată. Secretarul general al SPD, Kevin Kühnert, i-a răspuns lui Merz că stoparea preluării de către Germania a refugiaților din Siria și Afganistan nu ar avea bază juridică, fiind în disonanță cu constituția germană, care prevede dreptul individual la azil. În plus, Berlinul nu poate închide ușa oamenilor care fug ei înșiși de islamiști, a argumentat liderul social-democrat.

Experul în politică internă al Uniunii Creștin-Democrate, deputatul Alexander Throm, i-a replicat lui Kühnert că foarte puțini solicitanți primesc azil în baza protecției oferite de legea fundamentală, cei mai mulți primind protecție subsidiară, dat fiind că ei nu sunt persecutați sau amenințați personal. În Afganistan nu mai există lupte iar în Siria ele mai au loc doar în anumite locuri, așa încât protecția subsidiară pentru sirieni și afgani trebuie anulată, susține Throm.

Guvernul federal intenționează să înăsprească legislația privind armele

Kühnert a lăsat să se înțeleagă că guvernul de coaliție, format din social-democrați, ecologiști și liberal-democrați, dorește să ia măsuri pentru combaterea terorismului: „Guvernul caută soluții în legătură cu expulzările în Siria și Afganistan. Facem progrese în ceea ce privește legile privind armele de foc și interdicțiile privind cuțitele, inclusiv în discuțiile comune la nivelul guvernului federal”.

Kühnert a avertizat însă împotriva generalizării: „Avem de-a face cu radicalizarea tinerilor, a infractorilor solitari. Acesta este fenomenul asupra căruia trebuie să ne concentrăm. Trebuie să ne uităm la predicatorii urii, în special online, la modul în care are loc radicalizarea”.

Ce trebuie făcut după atac?

Candidatul creștin-democrat în alegerile din landul Turingia, Mario Voigt, propune o abordare diferită. El solicită centre de repatriere pentru solicitanții de azil respinși care trebuie să părăsească Germania. Centrele sunt menite să împiedice oamenii să se ascundă înainte de a fi expulzați. „Avem nevoie de o schimbare fundamentală în politica de azil”, a declarat Voigt pentru Reuters.

Scholz a promis înăsprirea legislației privind armele, precum și înlesnirea expulzării refugiaților care nu au drept de ședere în Republica Federală. Vorbind despre un act de terorism îndreptat împotriva modului de a trăi și a unității tuturor oamenilor din Germania, el a cerut pedepsirea aspră a făptașului.

”Am asistat la o crimă groaznică, care ne mișcă și care ne va rămâne în memorie tuturor, inclusiv mie. Nu vom uita ce s-a întâmplat iar acum suntem chemați să facem tot ceea ce este necesar pentru a ne asigura că astfel de lucruri nu se mai întâmplă prea curând în țara noastră. În ceea ce-l privește pe făptaș, o spun răspicat, sunt furios. Mă înfurie fapta iar el trebuie să fie pedepsit rapid și cu severitate”. ”Furia mea este îndreptată împotriva islamiștilor care pun în pericol coexistența pașnică a creștinilor, evreilor și musulmanilor”.

Cancelarul a subliniat că reglementările germane privind armele, în special utilizarea cuțitelor, necesită o nouă înăsprire și că aceasta va veni „în cel mai scurt timp posibil”. De asemenea, acțiunile de expulzare a persoanelor fără drept de ședere, care au prins avânt în ultimele luni, trebuie să continue, a spus el.

La rândul său, Partidul Liberal-Democrat (FDP), care până acum a manifestat reticență în ceea ce privește înăsprirea legii privind posesia cuțitelor în public, și-a semnalizat disponibilitatea pentru compromis. Astfel, ministrul federal al justiției, Marco Buschmann, a anunțat că guvernul va organiza consultări. Bundestagul, care are o pauză de vară până la începutul lunii septembrie, se va reuni probabil în scurtă vreme pentru a dezbate consecințele atacului de la Solingen. Creștin-democrații solicită o sesiune specială a Comisiei pentru Afaceri Interne în fața căreia să se prezinte, între alții, ministrul federal de Interne Nancy Faeser, responsabilă cu securitatea internă.

Suspectul de crimă urma să fie expulzat în Bulgaria

De ce presupusul asasin a reușit să se ascundă după respingerea cererii sale de azil este una dintre întrebările la care încă nu există răspunsuri. Ministrul de interne din landul Renania de Nord-Vestfalia, Hertbert Reul, a afirmat la ARD că suspectul ”nu s-a ascuns în sens juridic, ci pur și simplu nu s-a aflat la fața locului când polițiștii au venit să îl ridice”. Issa Al H. trebuia să fie expulzat anul trecut în Bulgaria, țara din care ar fi călătorit în Germania cu un an înainte.

În mandatul de arestare emis de Parchetul Federal, Al H., care a fost arestat la 24 de ore după comiterea oribilelor fapte, este acuzat că împărtășește ideologia organizației teroriste străine „Statul Islamic” (SI). „Pe baza convingerilor sale islamiste radicale, el a decis să ucidă cât mai multe persoane la festivalul orașului Solingen din 23 august 2024, pe care le considera necredincioase”.

Trei persoane au murit în atacul cu cuțitul și opt au fost rănite, unele dintre ele grav. Acestea și familiile lor sunt îngrijite de comisarul pentru victime al guvernului federal, Pascal Kober, și de colega sa Barbara Havliza din Renania de Nord-Vestfalia, landul în care se află orașul Solingen. „Vom încerca să ajutăm cum putem”, promit cei doi oficiali într-un comunicat de presă.