1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
TerorismGermania

Atentatul de la Solingen: Urmează interdicții și expulzări?

26 august 2024

Tristețe și indignare în întreaga Germanie după actul criminal terorist de la Solingen: dezbaterea politică despre înăsprirea regulilor privind armele și acceptarea străinilor deja a început.

Duminică la Solingen: suspect condus de polițiști la o mașină
Duminică la Solingen: suspect condus de polițiști la o mașinăImagine: Christoph Reichwein/dpa/picture alliance

"Ajunge", a scris pe pagina sa de Internet șeful conservatorilor germani de la CDU Friedrich Merz după crimele de la Solingen. Merz are o relație rece cu cancelarul Olaf Scholz (SPD), dar liderul celui mai puternic partid de opoziție s-a adresat acum direct șefului guvernului de la Berlin: "Vă cer să luăm împreună rapid și fără ezitări decizii ferme care să împiedice noi atentate teroriste în țara noastră precum cel de vinerea trecută."

Merz ar vrea ca o întâlnire să fie organizată deja în zilele următoare și a prezentat un catalog cu măsuri parțial drastice: "Se pot face expulzări în Siria și Afganistan, nu mai acceptăm refugiați din aceste țări. Dacă un refugiat din Germania călătorește înapoi în patria lui, își pierde orice drept de ședere în Germania."

Expulzări dificile în Siria și Afganistan

Expulzările în Siria și Afganistan sunt verificate deja de mai multe săptămâni de ministra de Interne Nancy Faeser. Ea atrage însă mereu atenția că expulzările în aceste state sunt greu de realizat: cu talibanii care conduc în Afganistan nu există niciun fel de relații diplomatice. De fapt, expulzările în această țară au fost oprite după venirea la putere a islamiștilor radicali în septembrie 2021.

O altă solicitare a lui Merz ar putea fi însă implementată mai ușor de coaliția-semafor de la Berlin. Acesta cere: "Controale pe termen lung la granițe și respingerea consecventă (a celor care vor să intre ilegal, n.red.) și aplicarea prevederilor acordului de la Dublin. Nimeni nu trebuie să primească drept de rezidență în Germania dacă vine dintr-un stat terț considerat sigur".

Duminică la Solingen: doliu și tristețe după crimele de vineri searaImagine: Thomas Banneyer/dpa/picture alliance

După atacul cu cuțit de la Solingen, autorul crimei care s-a predat poliției este un sirian de 26 de ani. Potrivit relatărilor de presă, el ar fi intrat în UE prin Bulgaria și ar fi trebuit să solicite acolo azil, conform prevederilor acordului Dublin. După ce cererea sa de azil a fost respinsă în Germania în 2023, el ar fi trebuit expulzat în Bulgaria. Dar nu s-a putut face acest lucru pentru că persoana în cauză s-a sustras autorităților germane. Duminică, tribunalul de la Karlsruhe, cea mai înaltă instanță germană, a emis mandat de arestare pentru suspect. Acest tribunal este responsabil pentru acest caz deoarece actul criminal este considerat atentat terorist.

Faeser vrea prelungirea controalelor la frontiere

Ministra de Interne Faeser se plânge că multe țări din UE le-ar permite solicitanților de azil care intră în Uniune prin teritoriul lor să plece pur și simplu mai departe spre Germania. Germania efectuează controale la granițele sale cu Polonia, Cehia și Austria, dar acestea ar urma să se încheie în decembrie. Faeser a precizat recent că ar vrea să le prelungească însă cu cel puțin șase luni. Faeser știe de asemenea că poliția federală, responsabilă pentru aceste controale, ar avea nevoie urgentă de personal suplimentar, lucru foarte greu de realizat însă, din cauza restricțiilor bugetare. Poliția federală are în prezent în jur de 56.000 de angajați.

Habeck cere interdicții, dar se îndoiește de eficiența lor

Și vicecancelarul Robert Habeck crede că o combatere eficientă a criminalității islamiste în Germania ar însemna costuri ridicate. La Flensburg, Habeck a declarat: "Nu știm dacă legi mai dure ar fi împiedicat actul groaznic de la Solingen." Într-o postare pe platforma X, fostă Twitter, el a cerut totuși: "Mai multe zone în care armele sunt interzise și reguli mai dure privind armele. Nimeni nu are nevoie să poarte cuțite în public în Germania. Nu mai suntem în Evul Mediu."

De fapt, cuțitele și alte arme sunt interzise la festivaluri, conform legii armelor din 1973. Împotriva unor legi mai aspre privind portul cuțitelor s-a pronunțat recent în coaliție formațiunea liberală FDP. Acum, ministrul Justiției Marco Buschmann, de la FDP, a declarat pentru cotidianul Bild: "Vom discuta în guvern despre cum putem combate mai bine criminalitatea cu arme de genul cuțitelor."

Sindicatul poliției face apel la calm

Un apel la calm în această situație foarte tensionată a făcut "Asociația polițiștilor germani". Președintele acesteia Dirk Peglow a declarat pentru "Redaktionsnetzwerk Deutschland" despre crimele de la Solingen: "Criminalul nu s-a lăsat oprit nici de interdicția de posesie a unui cuțit în acea zonă, nici de interdicția generală privind portul cuțitelor." Peglow a cerut ca polițiștii să poată efectua percheziții de căutare a cuțitelor și fără un motiv special. El crede că ar fi necesară o dezbatere privind interdicția generală a posesiei cuțitelor în public - cu anumite excepții.

Solingen, la o săptămână înaintea unor importante alegeri regionale în Est

Discuția generată de crimele teroriste de la Solingen este foarte aprinsă și pentru că actul criminal a avut loc cu doar o săptămână înaintea alegerilor regionale din landurile estice Turingia și Saxonia. Acolo, formațiunea radicală de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este cotată în sondaje la 30-34% din voturi și ar putea deveni cea mai puternică forță politică din regiune. Și formațiunea de stânga recent creată de Sahra Wagenknecht ar înregistra valori solide în sondaje. Ambele partide AfD și BSW cer înăsprirea radicală a politicii de azil.

Șeful CDU Friedrich Merz vrea discuții cu Olaf Scholz (SPD, pe fundal) (arhivă)Imagine: Kay Nietfeld/dpa/picture alliance

Merz: Scholz ar trebui să-și folosească prerogativele de decizie

Liderul opoziției conservatoare Merz îi cere cancelarului federal să facă uz de prerogativele sale speciale pentru a introduce în Bundestag un vot pe marginea înăspririi legilor privind politica față de străini, în ciuda opoziției partidelor de guvernământ.

Aceste prerogative speciale îi permit șefului guvernului să își impună poziția și să decidă cursul guvernării, într-o situație în care miniștrii săi nu reușesc să se pună de acord cu privire la o anumită temă. Merz sugerează că CDU ar vota în favoarea unei astfel de inițiative.