Alte zeci de mii de voturi Lasconi le-a primit de la basarabenii cu pașapoarte românești stabiliți în Europa și SUA. Au fost voturi esențiale, dacă ținem cont de diferența foarte mică dintre candidata USR și Marcel Ciolacu, clasat pe locul trei. Pe poziția a doua (după Lasconi), s-a situat Nicolae Ciucă (PNL) cu 20,1% din voturi. Pentru Ciucă, în Republica Moldova, a făcut campanie chiar partidul (PAS) pro-prezidențial al Maiei Sandu. PAS nu a reușit să-și convingă însă electoratul să voteze pentru Ciucă. Marcel Ciolacu (PSD) s-a clasat pe locul trei la Chișinău, cu 6,91%. El a fost urmat de Mircea Geoană cu 5,67%, de George Simion (AUR) cu 3,98%. Călin Georgescu, care s-a clasat pe prima poziție în România, a adunat în Republica Moldova doar 3,11%.

R. Moldova are nevoie de umărul României pentru a se putea mișca spre UE

România este principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova și principala miză în situațiile de criză generate de Rusia. Autoritățile pro-europene de la Chișinău și-au asumat aderarea Moldovei la UE până în anul 2030. Un președinte român conectat tacit sau fățiș la Kremlin sau un guvern ostil UE și NATO la București ar complica extrem de mult drumul Republicii Moldova spre UE. Mai ales în condițiile în care Rusia a ajuns cu războiul la hotarele României și Republicii Moldova.

Un eșec al democrației în România ar fi o dramă pentru Ucraina, care încearcă să reziste în fața ocupanților ruși – o problemă enormă pentru NATO și pentru securitatea națională a României. Ar fi o situație care nu doar că nu ar ajuta Chișinăul în parcursul său european, ci ar deturna cursul european al României. O guvernare în România dispusă la un compromis cu Putin ar afecta dramatic poziția și așa șubredă a partidelor pro-europene de la Chișinău în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025 – un scrutin decisiv pentru continuarea parcursului european al țării.

În ultimele trei decenii, majoritatea românilor basarabeni a votat rațional la toate scrutinele din România. Deși este un electorat unionist, nu votează candidați care își asumă dezideratul unirii doar din considerente electorale. Practic toți politicienii care s-au declarat unioniști și au încercat să speculeze sentimentul unionist al basarabenilor din considerente strict electorale au eșuat la alegeri. Pentru că au mers pe o agendă tacit rusească, făcând jocul Kremlinului în a dispersa electoratul de dreapta și a bloca ieșirea Moldovei de pe orbita rusească.

Cei mai mulți cetățeni români din Republica Moldova fac parte din elita intelectuală a societății basarabene (dascăli, medici, scriitori, jurnaliști, oameni de afaceri), cu un spirit analitic bine antrenat și cu o capacitate deosebită de a simți stratagemele și pericolele rusești de la prima atingere. Majoritatea sunt urmașii celor deportați în perioada represiunilor staliniste.

Alegerile din România, lecție pentru Republica Moldova

Rezultatul neașteptat obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România au reaprins, la Chișinău, discuțiile despre necesitatea introducerii răspunderii și a unor reglementări pentru conținutul distribuit online. Jurnaliștii și liderii de opinie discută pe rețele despre necesitatea restricționării unor platforme de socializare precum TikTok și Telegram, ca măsură de securizare a spațiului informațional în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. Este lecția pe care moldovenii o învață din alegerile de duminică din România, influența Tik-Tok afectând esențial inclusiv recentele alegeri prezidențiale și referendumul pro-UE din Moldova, câștigate la limită, datorită diasporei, de către pro-europeni.

După invazia Rusiei asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au închis peste 12 posturi TV care justificau războiul sau retransmiteau propagandă rusească în Republica Moldova. În consecință, propaganda Kremlinului a migrat în online. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a blocat, în ultimii doi ani, sute de site-uri propagandistice făcute special pentru manipularea subconștientului moldovenilor, dar fenomenul oricum a căpătat amploare pe platformele TikTok și Telegram. Recent, SIS a blocat zeci de canale de Telegram care răspândeau falsuri și învrăjbeau societatea, dar nici asta nu a ajutat prea mult.

Eficiente sunt doar amenzile mari

Președinta Consiliului Audiovizualului din Moldova, Liliana Vițu, a pledat recent, în cadrul unei emisiuni TV, pentru reglementări aspre și amenzi în cazul intoxicării spațiului online. „Când în Codul serviciilor media audiovizuale a fost introdusă definiția de dezinformare și amenzi usturătoare de la 40 de mii de lei (echivalentul a 2000 de euro), am observat că a dispărut conținutul problematic. A migrat spre online, pentru că online-ul nu este reglementat și nu există un consiliul al audiovizualului pentru online care să dea amenzi. Concluzia este că, atunci când există o autoritate, reglementări, prevederi și toate funcționează, situația se poate schimba”, a spus șefa CA.

La rândul ei, directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, susține că jurnaliștii ar trebui să coboare din „turnul” lor și să accepte că elevii și studenții de azi nu știu ce înseamnă jurnalism și nu știu care este chenarul în care funcționează jurnalismul: „Ei se informează de pe rețelele de socializare pe care le au în telefon. Iar acolo, de regulă, dau de tot felul de influenceri. Nouă ne scapă publicul nou, care este foarte mobil, care se formează acum și care intră în viața activă fără a conștientiza capcanele manipulării”, a atenționat Alina Radu.

Despre posibilitatea reglementării spațiului online se discută în ultimii ani inclusiv la nivelul UE. Factorul generator al acestor discuții a fost războiul hibrid pe care Rusia l-a declanșat în special împotriva țărilor din Europa de Est după invazia asupra Ucrainei în februarie 2022.