Cotidianul german taz a publicat sub semnătura lui Florian Bayer un articol consacrat amânării admiterii României şi Bulgariei în Schengen, ca urmare a veto-ului exprimat, surprinzător, în Consiliul de Miniştri al UE, de Austria şi Olanda. S-au auzit atunci, în decembrie 2022, la Bucureşti, solicitări de boicotare a firmelor şi produselor austriece, ambasadoarea Austriei a fost citată la Ministerul român de Externe şi poziţia Vienei a fost criticată de jumătate din Europa.

Recent, o rezoluţie adoptată în Parlamentul European a arătat cât de izolată este Viena în această speţă: doar 57 de eurodeputaţi au votat împotriva admiterii rapide a României şi Bulgariei în Schengen, 526 fiind pentru. În rezoluţie se arată că este inacceptabil ca cetăţenii să fie discriminaţi la frontiere, prin statul zile în şir, câteodată, la cozi, pierderi economice şi gaze de eşapament inutile. În rezoluţie Austria este menţionată de două ori, cealaltă ţară care a exprimat veto, Olanda, doar o singură dată.

Pretextul: combaterea imigraţiei ilegale

În motivaţie, guvernul de la Viena spune că a votat astfel pentru a combate imigraţia ilegală. Dar acesta nu este un criteriu clar definit pentru admiterea în Schengen. Şi preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a regretat decizia guvernului care nu îi este subordonat. El a declarat că Austria se află într-o situaţie grea din pricina numeroaselor solicitări de azil, dar din punctul său de vedere nu există o legătură între asta şi admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

În articol este menţionată şi cererea de despăgubire formulată de omul de afaceri român şi fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu. Acesta a declarat că Austria ar trebui să plătească despăgubiri României, fiindcă economia română pierde 200 de milioane de euro lunar din cauza faptului că țara nu este membră Schengen.   

Viena îşi menţine poziţia

La solicitarea ziarului taz, Cancelaria Federală de la Viena a comunicat că-şi menţine poziţia, subliniind că Schengen nu este o chestiune de politică de partid, ci o chestiune de securitate. Paza frontierelor externe ale UE nu funcţionează, fiindcă altminteri este inexplicabil de ce 70 la sută din imigranţii reţinuţi în Austria nu au fost înregistraţi anterior în nicio ţară a UE.

În Austria sunt programate alegeri parlamentare în toamna anului 2024. În sondaje, partidul populist de dreapta FPÖ se află pe primul loc. Iar dacă s-ar realiza o coaliţie de centru-dreapta, Partidul Popular Austriac (ÖVP) ar fi partenerul mai mic de guvernare, mai aminteşte autorul.