„Astăzi este o zi bună pentru Europa, după ce s-a demonstrat că centrul politic rezistă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce Parlamentul European i-a confirmat pe cei 26 de comisari în funcție. Aceștia sunt nerăbdători să înceapă activitatea la începutul lunii decembrie, a dat asigurări politiciana germană.

În favoarea noii Comisii au existat 370 de voturi, 282 de deputați europeni au votat împotrivă iar 26 s-au abținut. Comisia Europeană, căreia îi revine o funcție executivă în cadrul Uniunii Europene, propune legi în UE și monitorizează respectarea acestora de către statele membre.

În 2019, primul „guvern UE” al Ursulei von der Leyen s-a considerat a fi o „comisie geopolitică”. Thu Nguyen, director adjunct al Centrului Jacques Delors, afirmă într-un interviu acordat DW că, deși această Comisie trebuie să acționeze și în plan geopolitic, un rol în creștere îl va juca totuși competitivitatea, fapt subliniat și de von der Leyen în discursul ei din Parlamentul European.

Obiectivul UE în ceea ce privește competitivitatea este de a supraviețui în competiția cu China și SUA. Pentru aceasta este limpede că birocrația trebuie redusă și că este nevoie de investiții serioase. Responsabili pentru acest lucru vor fi în următorii cinci ani francezul Stéphane Séjourné și letonul Valdis Dombrovskis, acesta din urmă având deja experiență în cadrul Comisiei.

Comisia Von der Leyen 2.0 stabilește noi priorități

În plus față de portofoliile mai tradiționale, noua Comisie va stabili și noi centre de greutate. De pildă, Dubravka Šuica din Croația, anterior responsabilă pentru democrație și demografie, urmează să fie comisar pentru Mediterana, fiind responsabilă pentru un nou acord mediteraneean, care va include mai multe parteneriate în regiune pentru investiții, stabilitate economică și migrație.

O altă prioritate a lui von der Leyen este politica de securitate. De remarcat că va exista, în premieră, un comisar pentru apărare, în persoana fostului premier lituanian Andrius Kubilius, care a fost membru al Parlamentului European. El este acum responsabil de dezvoltarea unei „veritabile uniuni a apărării”. Kubilius urmează să promoveze investițiile comune, să elimine obstacolele existente în domeniul mobilității militare și să conducă lucrările privind proiectele de apărare de interes european.

Președinta CE, Ursula von der Leyen, a pledat pentru creșterea cheltuielilor europene în domeniul apărării, în condițiile în care Rusia cheltuiește nouă procente din produsul său intern brut în acest domeniu. Aceasta în vreme ce media UE se ridică la 1,9 procente. „Este ceva în neregulă cu această ecuație”, le-a spus ea parlamentarilor, insistând că securitatea Europei trebuie să fie o prioritate permanentă.

Nou creatul post pentru locuințe va fi preluat de Dan Jørgensen din Danemarca. În centrul atenției se va afla și comisarul pentru migrație, austriacul Magnus Brunner. Nominalizarea fostului ministru de finanțe a fost considerată surprinzătoare.

Fără egalitate de gen în Comisie

Von der Leyen nu și-a atins însă obiectivul autoimpus de a crea în acest al doilea mandat o Comisie formată dintr-un număr egal de bărbați și femei. Cu tot cu președinta, din următoarea Comisiei fac parte 11 femei și 16 bărbați. Pe de altă parte, patru din cele șase posturi de vicepreședinte sunt deținute de femei.

Nu e mai puțin adevărat că trio-ul format din Ursula von der Leyen, Teresa Ribera și Kaja Kallas va fi „extrem de important” în noua Comisie, spune expertul în drept european Thu Nguyen.

Social-democrata spaniolă Teresa Ribera Rodriguez va fi numărul doi în Comisie, fiind responsabilă de punerea în aplicare a legislației UE privind clima, Green Deal și politica în domeniul concurenței. De asemenea, fostul prim-ministru estonian Kaja Kallas va juca un rol-cheie în conturarea politicii externe a UE în calitate de șefă a diplomației europene. Politiciana liberală estoniană este considerată a fi deosebit de critică față de Rusia.

Alte roluri importante le vor reveni lui Maroš Šefčovič din Slovacia, responsabil pentru comerț, și noului comisar pentru buget Piotr Serafin din Polonia.

Numire controversată în cadrul Comisiei

Există însă și controverse. Numirea lui Raffaele Fitto în funcția de vicepreședinte, responsabil pentru politica de coeziune și reformele UE, a stârnit ample discuții, parlamentarul italian fiind membru al partidului post-fascist Frații Italiei și candidatul prim-ministrului italian Giorgia Meloni.

Înainte de votul final în plenul UE, candidații au trebuit să treacă de audierile comisiilor parlamentare. Social-democrații au fost deranjați de faptul că un politician de extremă dreapta urma să primească importanta funcție de vicepreședinte. Partidul Popular European (PPE), conservator, s-a pronunțat însă în favoarea sa, îndoindu-se în schimb de aptitudinile social-democratei Teresa Riberas, pe care a acuzat-o că a eșuat în calitate de ministru al mediului în timpul inundațiilor din regiunea Valencia.

Controversată a fost și numirea ungurului Olivér Várhelyi pentru portofoliul Sănătății și Protecției Animalelor. Considerat un confident al lui Viktor Orbán, Várhelyi fusese anterior responsabil pentru extinderea UE. În viitor, acest rol îi va reveni lui Marta Kos din Slovenia.

Acordul politic necesar pentru vot

Succesul votului a fost posibil doar datorită unui acord politic între social-democrați, PPE și grupul liberal Renew, care au stabilit, ca într-un acord de coaliție, modul de colaborare între ele și felul în care vor încerca să facă față extremei drepte din Parlamentul European. Pentru Nguyen, expertă în drept european, numirea lui Fitto în funcția de vicepreședinte reprezintă ”semnul unui viraj spre dreapta”.

După luptele aprinse din ultimele săptămâni, la Strasbourg domnește acum un sentiment de ușurare, Comisia fiind aptă să intre în pâine la cinci luni după alegerile europene. Deși nu puțini parlamentari au criticat dur procesul de selecție, este probabil prima dată când niciun candidat nu a trebuit să fie eliminat în timpul audierilor.