Corupția din justiție este în continuare ultima miză a celor care au jefuit Moldova până în anul 2021.

Pentru a debloca dosarele de mare corupție, care zăceau prin sertarele procurorilor și judecătorilor moldoveni, împotriva oligarhilor fugari care au jefuit sistemul bancar în 2014, Parlamentul de la Chișinău a modificat, în 2022, Codul penal și a făcut posibilă condamnarea în absența inculpatului și confiscarea extinsă a averilor acumulate ilegal. Ca urmare a acestor modificări a fost posibilă condamnarea în lipsă a oligarhului Ilan Șor, în aprilie 2023, la 15 ani de închisoare cu restituirea a peste 5,2 miliarde de lei moldovenești doar într-un episod din dosarul vizând frauda bancară de 1 miliard de dolari.

Bunurile lui Plahotniuc, la adăpost

Dosarele în care este vizat Plahotniuc stau însă în continuare pe linie moartă, iar oamenii din anturajul acestuia, implicați și ei în celebrul jaf bancar și fugiți din Moldova odată cu Plahotniuc în 2019, vin acum la vama moldovenească, se predau, iar la scurt timp sunt eliberați de către judecători dubioși rămași în sistem de pe vremea statului capturat de regimul Plahotniuc (2016-2019). Oligarhul fugar, inclus în lista de sancțiuni internaționale pentru tentative de destabilizare a Moldovei, este vizat în numeroase dosare penale gestionate de procurorii moldoveni, dar abia unul a ajuns, cu greu, în instanța de judecată în iulie 2023.

Este vorba de un alt episod din dosarul denumit generic „frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor. Episodul incriminat are ca referință perioada 2013-2015, atunci când învinuitul ar fi primit în conturi (potrivit Procuraturii Anticorupție), prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor, prin persoane interpuse, peste 39 milioane de dolari și 3,5 milioane Euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA. În cadrul acestei cauze penale a fost aplicat sechestru pe bunuri ale lui Vladimir Plahotniuc în valoare totală de peste un miliard de lei.

Scopul suprem: Tergiversarea dosarelor până se schimbă guvernarea

Încă pe 22 august 2022, procurorul de caz a înaintat un demers judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Plahotniuc. Judecătorul a meditat dacă să accepte finalizarea urmăririi penale până în iulie 2023, atunci când dosarul a ajuns pe masa magistraților.

În lipsa unei sentințe de condamnare, confiscarea bunurilor lui Plahotniuc aflate sub sechestru este imposibilă, așa că avocații lui Plahotniuc luptă acum din răsputeri să câștige timp prin ceea ce Procuratura Anticorupție numește „tergiversarea examinării cauzei”. Și reușesc. Săptămâna aceasta ei au solicitat și au obținut în instanță conexarea dosarului inițiat împotriva lui Plahotniuc cu o altă cauză penală, în care fosta conducere a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este învinuită de complicitate în „furtul miliardului”. Acest dosar a fost pornit în primăvara anului 2020 și a ajuns în instanță în septembrie 2022. Cinci bancheri, inclusiv fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, sunt acuzați că au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc” și au facilitat furtul miliardului de dolari prin intermediul a trei bănci: „BEM”, „Unibank” și „Banca Socială”. Toți pledează nevinovați.

Mai mult, pe lângă conexarea celor două dosare, judecătorii au decis să atragă în proces Banca Națională a Moldovei „în calitate de parte civilmente responsabilă”, ceea ce ar însemna că, în cazul în care, în procedură civilă se ajunge la o decizie de recuperare a prejudiciului – va plăti Banca Națională (adică statul), nu bancherii vizați și Plahotniuc.

Ca la colhoz – fură toți și nu răspunde nimeni

Decizia judecătorilor a generat furie la nivelul conducerii de vârf a țării. Premierul Dorin Recean a răbufnit la ședința Guvernului, nominalizând magistrații care au luat aceste decizii. „O să explic ce înseamnă civilmente responsabilă. Asta înseamnă că Ion fură de la Vasile. Vasile caută justiție și se adresează în justiție, iar justiția dispune ca nu Ion să recupereze prejudiciul lui Vasile, dar familia lui Vasile să restituie prejudiciul. Așa ceva este complet inacceptabil într-o societate normală”, a menționat premierul. El a criticat și conexarea dosarului Plahotniuc cu cel al bancherilor: „Știți cum era anterior - haideți să dăm totul la colhoz, că la colhoz se fură și nimeni nu este responsabil. E clar că se vrea ca aceste procese să dureze la nesfârșit”, a spus prim-ministrul.

Pe 17 ianuarie 2024, procurorii moldoveni au anunțat despre percheziționarea a trei imobile din Franța ale oligarhului Vladimir Plahotniuc, participând în premieră la o astfel de acțiune într-o altă jurisdicție. De asemenea, au fost audiați mai mulți martori care i-au „prestat servicii” lui Plahotniuc. Totuși, procurorii nu știu unde se află acum oligarhul moldovean, dar bănuiesc că este în Ciprul de Nord.

Procurorii susțin că, în timpul perchezițiilor au reușit să obțină probele necesare și au ridicat 92.000 de euro. În plus, vila de lux a lui Plahotniuc din Elveția a fost pusă sub sechestru. Imobilul a fost cumpărat în 2011, cu aproximativ 26 de milioane de euro (echivalentul bugetului pentru 13 ani al Procuraturii Anticorupție din Moldova).

Se predau la vamă ca să fie „spălați” de dosare

Nu li se întâmplă nimic nici celor care l-au deservit pe Vladimir Plahotniuc în perioada statului capturat. Toți cei prinși în străinătate și extrădați autorităților moldovene au fost eliberați de către judecătorii montați în sistem în perioada regimului Plahotniuc. Unii au fost eliberați contra unor „garanții personale” infime din partea unor preoți. Două dintre cele mai răsunătoare decizii de acest fel au fost emise de același judecător în august 2023 și în ianuarie 2024. În primul caz a fost eliberat (după ce a fost extrădat din Ucraina) sub o cauțiune de 22 de mii de lei (1130 de euro) Vladimir Andronachi, cunoscut ca mâna dreaptă a lui Plahotniuc, vizat într-un dosar cu prejudicii de peste 26 de milioane de lei. În al doilea caz, același judecător, prin același mecanism, l-a eliberat pe prietenul lui Andronachi – Anatolie Blonschi, figurant și el în dosarul jafului bancar. Pe 9 ianuarie 2024, acesta a venit la vama moldovenească și s-a predat, iar peste 7 zile a fost eliberat sub o cauțiune de 23 de mii de lei (1170 de euro).

Justiția din Republica Moldova trece printr-un amplu și complicat proces de evaluare externă extraordinară. Rezistența din partea judecătorilor și procurorilor care au agonisit averi prin corupție este uriașă, iar o masă critică de judecători și procurori în măsură să iasă în față nu se vede. Pentru cei corupți, evaluarea externă înseamnă expulzarea din sistem în mod automat. Cu eforturi enorme a fost ales, după evaluare, un nou Consiliu Superior al Magistraturii , dar acesta, în mod inexplicabil, a rămas ineficient în lupta contra corupției din sistem. Expulzarea corupților prin mecanismul de evaluare externă (Vetting) se desfășoară lent, iar potrivit criticilor procesului de reformare asumat de actuala guvernare, marii corupți, inclusiv fugarii, profită de acest răgaz pentru a scăpa de dosare cu ajutorul judecătorilor care îi deservesc și care rămân în funcții până ajung să fie evaluați.