Revoluția din Belarus este în plină desfăşurare. După alegerile prezidențiale, deja de mai multe zile sute de mii de oameni protestează în stradă împotriva președintelui Alexandr Lukașenko. Istoricul și expertul pentru Europa de Est, Karl Schlögel, vorbește de un moment de importanță majoră pe drumul devenirii unei naţiuni, "un magnific moment european, care se bucură însă de prea puțină atenție în Germania", spune Schlögel în dialog cu DW. Germanii s-au ţinut de-o parte în ce priveşte manifestarea solidarităţii faţă de cetățenii din Belarus, deși în cazul Black Lives Matter mii de germani au protestat solidari în stradă.

De fapt, la Berlin au loc zilnic în prezent proteste solidare cu oamenii din Belarus, dar la ele participă mai puțin de o sută de demonstranți, majoritatea bieloruși care locuiesc în Berlin.

Politica germană – solidară, dar reținută

În timp ce populația germană nu se grăbește să-și arate solidaritatea faţă de cei din Belarus, politicienii germani încep să se pronunțe pe această temă. Într-un mesaj video, președintele federal Frank-Walter Steinmeier s-a adresat populației din Belarus. "Oamenii din această țară mândră, deși marcată de suferințe, se bucură de solidaritatea și sprijinul nostru", a spus el, adresându-se direct și președintelui Lukașenko. Acesta ar trebui să „nu recurgă la violență, ci la dialog". Simultan, Steinmeier a făcut apel și la armata bielorusă, aflată deocamdată de partea lui Lukașenko, în ideea renunțării la folosirea forței împotriva demonstranților.

Cancelara Angela Merkel l-a lăsat până acum doar pe purtătorul ei de cuvânt Steffen Seibert să se exprime pe această temă: "Acești oameni ar trebui să știe că Europa este de partea lor și că urmărește foarte atent ce se întâmplă cu ei."

Seibert a confirmat că guvernul german este în contact cu lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, fără a preciza însă în ce condiții.

"Pe moment nu ne amestecăm"

Experții din Berlin cred că reținerea de care dau dovadă politicienii germani ar fi corectă. Protejarea drepturilor omului ar fi foarte importantă, spune Olga Dryndova de la programul de studii privind Europa de Est al Universității Bremen. "Aș sfătui însă pe moment UE să evite cu orice preț să se amestece activ în Belarus." Toate părțile ar trebui să permită acestei țări să gestioneze singură procesul actual. "La proteste nu se văd deloc aproape steaguri europene, este înainte de toate o revoluție bielorusă", a spus experta. Potrivit ei, cererea principală a protestatarilor ar fi organizarea de alegeri libere, motiv pentru care sprijinul moral oferit de Occident ar fi foarte important.

"Oamenii care ies în stradă la Minsk nu au deocamdată preocupări geopolitice", crede și Jörg Forbrig, expert pentru Europa de Est al German Marshall Fund. Nu se pune problema de a alege între Europa sau Rusia. Oamenii vor doar să fie tratați cum se cuvine de propriul stat. "O reorientare rapidă sau o alegere nouă a țării între Vest și Rusia ar fi contraproductivă", susține politologul.

1989: Asemănător și totuși altfel

Forbrig crede că o comparație cu situația geopolitică din timpul revoluției ucrainene din 2014 ar fi false, la fel ca și cea cu mișcările de eliberare de sub comunism din 1989 din Europa Centrală și de Est. În 1989 ar fi existat "o situație geopolitică cu totul diferită". Și rolul SUA ar fi azi altul: "De data aceasta, SUA lipsesc din peisaj, în timp ce UE a reacționat relativ repede", a spus Forbrig. UE a organizat o reuniune de miniștri la scurt timp după scrutinul din Belarus, acum urmează un summit european special pe tema Minsk.

Deși situația geopolitică este diferită, se pot face analogii cu dinamica din 1989. "La manifestațiile din 7 octombrie 1989 din Berlinul de Est urma să fie sărbătorită a 40-a aniversare a RDG, dar o săptămână mai târziu Honecker era istorie", își amintește Forbrig de retragerea forțată a liderului de stat și de partid din fosta RDG. Iar fostul președinte al Bundestag, Wolfgang Thierse (CDU), a spus legat de 1989: "Acesta este modul în care are loc o revoluție."

Se întrevede sfârșitul dictaturii?

Dar ce se va alege de revoluția din Belarus? Experții cred că orice ar fi posibil. "Decisiv este acum ce va face Putin", crede Thierse. "Dacă îl va susține pe Lukașenko sau dacă va avea înțelepciunea și inteligența lui Gorbaciov pentru a accepta că: 'Nu mai are rost, trebuie să eliberăm acest stat, să permitem democrația și crearea unui nou parteneriat Rusia-Belarus'."

Jörg Forbrig de la German Marshall Fund nu crede că Rusia va apela la soluții radicale, de genul unei intervenții militare. "Rusia va încerca pe alte căi să-și mențină influența în Belarus, de exemplu la alegerea potențialilor candidați care ar urma să-i succeadă lui Lukașenko."

Karl Schlögel se teme că în Belarus "se poate încă întâmpla ceva groaznic". El crede că Vladimir Putin ar fi decis să "meargă până la capăt, lucru pentru care nu suntem pregătiți".