Berlin, un oraș-land cu 3,9 milioane de locuitori, este renumit pentru diversitatea sa, dar și pentru faptul că este foarte fragmentat social și geografic. Este un „oraș al satelor”, unde oamenii rareori ies din propriul cartier, sau Kiez, cum le place berlinezilor să le numească.

Această fragmentare se reflectă și în peisajul politic. În timp ce districtele centrale ale Berlinului au votat în ultimii ani pentru Verzi sau pentru partidul socialist Die Linke (Partidul Stângii), periferia, unde locuiește de fapt majoritatea populației, este dominată de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta și, în anumite zone, de partidul parțial de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Acest lucru face ca alegerile din Berlin să fie foarte greu de anticipat, mai ales în ultimii ani, când tot mai multe partide au intrat în competiția electorală.

Înaintea alegerilor regionale din Berlin, care au loc pe 20 septembrie, trei partide se află aproape la egalitate: Die Linke, CDU și AfD. Potrivit celui mai recent sondaj infratest dimap, Die Linke conduce la limită cu 21%, partid urmat de CDU cu 20% și de AfD cu 18%. Nu departe în urmă se află Verzii, cu 16%, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD), care a guvernat Berlinul timp îndelungat, este cotat în prezent la doar 12%.

Slăbiciunea relativă a AfD în Berlin înseamnă că situația nu este la fel de dramatică precum cea din Saxonia-Anhalt, unde la alegerile din 6 septembrie succesul extremei drepte a fost atât de mare încât s-ar putea să devină imposibilă excluderea AfD de la guvernare.

Cu toate acestea, o victorie a Partidului Stângii și încă o înfrângere pentru conservatorii lui Friedrich Merz ar transforma politica germană, unde CDU se află în prezent la guvernare, și ar spori presiunea asupra cancelarului.

Cum câștigi alegeri într-un oraș polarizat?

Peisajul politic extrem de divers al capitalei face dificilă desfășurarea unei campanii electorale în Berlin, mai ales pentru un partid conservator precum CDU.

„Berlinul este într-adevăr deosebit de dificil”, a declarat pentru DW Lukas Krieger, secretarul general al CDU Berlin.

Krieger este într-o poziție ideală pentru a înțelege implicațiile naționale ale alegerilor regionale, deoarece este și membru al parlamentului federal, unde CDU încă analizează rezultatul din Saxonia-Anhalt.

Totuși, el insistă că „Berlinul nu poate fi comparat nici cu situația la nivel național, nici cu cea din Saxonia-Anhalt”.

Îmbrăcat elegant și pregătindu-se să participe la o ședință de evaluare a parlamentarilor CDU, Krieger s-a arătat optimist în privința competiției din Berlin și a precizat cine consideră că este principalul adversar.

„Se conturează tot mai clar un duel între CDU și Partidul Stângii”, a spus el. „AfD nu are nicio posibilitate de a negocia intrarea la guvernare în Berlin. Nu există nimeni care să dorească să colaboreze cu ei. Avem însă un Partid al Stângii foarte radical în Berlin, iar de aceea spunem: Berlinul va rămâne stabil, iar CDU este singurul partid care garantează că orașul va rămâne în centrul spectrului politic.”

O altă provocare pentru CDU este pierderea actualului primar, Kai Wegner, care încă ocupă funcția, dar nu mai candidează, după ce a fost criticat pentru că a ales să joace tenis în timpul celei mai mari pene de curent din Berlin de după Al Doilea Război Mondial.

Partidul a fost astfel nevoit să prezinte rapid un nou candidat: ministrul de Finanțe Stefan Evers, care trebuie acum să navigheze între două amenințări politice foarte diferite: AfD, extrem de încrezătoare, și Partidul Stângii aflat în ascensiune. Ambele formațiuni par pregătite să înregistreze câștiguri importante față de rezultatele din 2023.

Principalul adversar al lui Evers este o altă figură nouă: Elif Eralp, avocată născută la München în 1980, la câteva săptămâni după ce părinții ei au fugit din Turcia în urma unei lovituri de stat militare. Berlinezii sunt însă obișnuiți cu candidați la primărie care nu sunt născuți în oraș, iar Evers însuși provine din Renania de Nord-Westfalia.

De fapt, sondajele arată că niciunul dintre principalii candidați nu este foarte cunoscut. Într-un sondaj recent, aproximativ jumătate dintre berlinezi au declarat că nu au o părere solidă despre niciunul dintre ei.

Credibilitate și oferte politice concrete

Problema CDU este că politica germană devine din ce în ce mai radicalizată, după cum a demonstrat și scrutinul din Saxonia-Anhalt. Observatorii consideră că acest lucru se datorează parțial percepției că partidele tradiționale sunt incapabile să găsească soluții.

„Întrebarea este: aveți propriile oferte politice? Încercați să atrageți grupuri noi de alegători?”, spune Julia Reuschenbach, politolog la Universitatea din Hamburg.

Ea consideră că Partidul Stângii s-a impus în Berlin drept cea mai credibilă opoziție la adresa AfD. Acest lucru se datorează parțial faptului că este singurul partid important de stânga care nu este dispus să sprijine CDU și nici CDU nu dorește să colaboreze cu acesta.

Totuși, și Partidul Stângii se confruntă cu dificultăți. Formațiunea a fost acuzată de antisemitism după ce un rapper care a cântat la un eveniment electoral în districtul Neukölln, unde trăiește o mare parte a comunității palestiniene din Berlin, a scandat „Moarte IDF-ului”, referindu-se la armata israeliană.

Eralp a condamnat incidentul și a promis o investigație internă. Cu toate acestea, războiul din Gaza a devenit o temă centrală pentru susținătorii partidului. În iunie, Partidul Stângii a adoptat oficial o rezoluție prin care consideră că acțiunile militare ale Israelului în Gaza sunt genocid.

Cu toate acestea, Reuschenbach consideră că punctul forte al partidului este capacitatea de a formula propuneri politice concrete.

„Desigur, sunt populiste”, a spus ea. „Formulează poziții maximaliste: «Vrem socializare. Vrem expropriere.» Dar sunt direcți. Pentru mulți oameni, Stânga oferă mai multă claritate și mai multe propuneri proprii.”

Politologul se referă în special la ceea ce mulți consideră cea mai radicală cerere a partidului: exproprierea marilor companii imobiliare. Ideea se află în centrul dezbaterii politice din Berlin de cel puțin cinci ani.

Partidul Stângii este singurul dintre marile partide care promite să pună în aplicare rezultatul referendumului din 2021, când 59% dintre berlinezi au votat pentru exproprierea companiilor imobiliare care dețin peste 3.000 de locuințe și transferarea proprietăților acestora în domeniul public.

De atunci, guvernele succesive ale Berlinului, conduse mai întâi de SPD și apoi de CDU, au amânat implementarea măsurii prin crearea unor comisii de analiză.

Chiriile sunt cheia

Kerstin Wolter, copreședintă a Partidului Stângii din Berlin și candidată în alegerile regionale, respinge ideea că exproprierea proprietarilor ar fi o măsură populistă.

Ea subliniază că posibilitatea exproprierii este prevăzută încă din Legea Fundamentală a Germaniei, adoptată la înființarea Republicii Federale Germania în 1949, chiar dacă articolul respectiv nu a fost niciodată aplicat.

În opinia lui Wolter, există o explicație principală pentru radicalizarea alegătorilor și pentru creșterea popularității partidului ei:

„Toate sondajele, toate studiile și toate discuțiile pe care le avem cu alegătorii arată același lucru: situația chiriilor este catastrofală”, a declarat ea pentru DW. „Oamenii nu găsesc locuințe, se tem de majorările de chirie și își pierd apartamentele deoarece proprietarii le reclamă pentru uz personal.”

Potrivit unui sondaj recent Berlin Trend, locuințele reprezintă de departe cea mai importantă problemă a acestui scrutin. Aproximativ 32% dintre berlinezi au declarat că aceasta este principala problemă a orașului, mult peste cei 10% care au indicat imigrația și azilul sau cei 9% care au menționat securitatea, criminalitatea și terorismul.

Poate că la această deschidere către idei radicale contribuie și faptul că este primul scrutin din istoria Berlinului la care vârsta minimă pentru vot a fost redusă la 16 ani, iar tinerii germani au devenit mult mai implicați politic în ultimii ani.

„Cred că mulți tineri, mult mai mulți decât pe vremea când eram eu tânără, sunt preocupați de schimbările climatice și de întrebări precum dacă vor mai avea un loc de muncă”, spune Wolter. „Chiar și de pensii: la un stand informativ, o fată care părea să aibă vreo 14 ani m-a întrebat despre politica noastră privind pensiile.”

Berlinul, care a combinat dintotdeauna conservatorismul și radicalismul, devine totodată din ce în ce mai divers și din punct de vedere economic, consideră Wolter:

„Avem un număr tot mai mare de milionari în Berlin, dar și un număr tot mai mare de oameni care trăiesc în sărăcie.”

Acest lucru contribuie la transformarea Berlinului într-una dintre cele mai complexe provocări politice din Germania.