O amplă analiză despre Călin Georgescu şi ascensiunea dreptei radicale extremiste în România este publicată de cotidianul german Berliner Zeitung, sub semnătura istoricului şi politologului Edmond Jäger, care scrie adesea pentru presa de limbă germană despre Europa Centrală şi de Sud-Est.

Jäger începe prin prezentarea raportărilor din ultimele luni ale noii conduceri americane la situaţia politică din România, și anume la anularea controversată a primului tur al alegerilor prezidențiale la sfârșitul lui 2024, tur câștigat de candidatul independent obscur Călin Georgescu. Situația a fost prezentată drept exemplu de decădere a democrației europene de către vicepreședintele american JD Vance, care a criticat anularea în discursul său de la Conferința de Securitate de la München.

Între timp, Călin Georgescu a fost prezentat deseori drept persecutat politic de către tabăra președintelui american Donald Trump și de influencerii apropiați acesteia. Inclusiv de miliardarul devenit consilier prezidențial Elon Musk sau de televiziunea Fox News, apropiată lui Trump, unde Georgescu a fost intervievat și unde a susținut că ar fi o victimă a justiției, persecutat politic, și că elitele globaliste ar fi cerut anularea turului întâi al alegerilor din România, câștigat de el.

Autorul, care semnează pentru Berliner Zeitung, îl prezintă apoi pe Georgescu. Analizând cv-ul acestuia, poți trage liniștit concluzia că ar fi chiar unul dintre globaliștii împotriva cărora tună și fulgeră: trimis la ONU ca expert chiar în perioada regimului Ceaușescu, politician din planul doi după 2010, cultivând o aură de om de stat. 

În mesajele sale din rețelele de socializare, Georgescu vorbește articulat, elegant, gânditor...până la mesajele pe care le transmite de fapt: un amestec de naționalism cu ezoteric, înconjurat de icoane - sau în scenografii bine lucrate, postate pe TikTok, practicând judo sau călărind, amintind fără dubiu de președintele rus Vladimir Putin.

Berliner Zeitung trece apoi în revistă acuzaţiile care i se aduc privind primirea de susţinere prin ingerinţe ruseşti, fapt care ar fi dus la anularea primului tur al prezidenţialelor. Ziarul scrie că pe Internet este disponibil un raport al firmei Check First, care arată că mesajele lui Georgescu în reţelele de socializare ar fi fost redistribuite de o amplă reţea de conturi interconectate, parţial aparţinând aceloraşi persoane sau firme, cu legături spre Rusia.

În ciuda tuturor ingerinţelor externe, Călin Georgescu nu ar fi avut succes dacă nu ar fi profitat de realitatea nemulţumirii masive a românilor faţă de clasa politică, din cauza corupţiei persistente şi a nivelului de trai scăzut, notează editorialistul BZ. 

Rolul jucat de BOR

Ar fi contribuit la ascensiunea bruscă a lui Georgescu şi reţeaua neofascistă construită în timp în România, arată Edmond Jäger. El face trimitere la istoricul de la Viena Oliver Jens Schmitt, care a scris o carte tradusă în limba română în care descrie pe larg legăturile dintre neofascismul românesc şi Biserica Ortodoxă Română.

Ar fi vorba de preoţi care sprijină formaţiunea suveranistă AUR, dar şi de legături adânci între BOR şi politicienii şi activiştii radicali de dreapta. Acestea s-ar reflecta în frăţii ortodoxe amintind de Garda de Fier şi ar fi consolidate prin manifestări de comemorare a unor foşti legionari prigoniţi de regimul comunist şi de către site-uri religioase ortodoxe, care au însă şi conţinuturi cu tentă fascistă şi naţionalistă.

În plus, aceste legături ar fi tolerate de conducerea BOR iar unii prelaţi de frunte, precum episcopul de Constanţa, Teodosie, sprijină chiar deschis persoane ca Georgescu, pe care Teodosie l-a numit trimisul lui Dumnezeu într-un interviu pentru Le Figaro.

Potrivit lui Schmitt, le fel ca în Austria şi Spania, fascismul românesc din perioada interbelică era legat puternic de religie şi naţionalism: preoţi luau parte la întrunirile Gărzii de Fier iar religia ortodoxă certifica originea românească adevărată.

De altfel, şi azi, naţionalismul ar merge mână în mână cu asumarea identităţii creştine în România, scrie Berliner Zeitung. BOR ar fi neoficial o biserică de stat, cu o influenţă în societate fără precedent, arată Oliver Jens Schmitt, citat în BZ. 

Asemănări cu SUA

Articolul revine la asemănările cu SUA, unde neoprotestanţii, mici comunităţi adesea fundamentaliste, formează grupul celor mai fideli susţinători ai lui Donald Trump. Asumarea identităţii creştine ar avea două funcţii majore: prima - stimularea sentimentului de comunitate şi identitate şi crearea unui stat mai puternic (lucru dorit de dreapta); a doua - folosirea religiei ca armă anti-woke (ar fi mai uşor în acest fel şi mai pe înţelesul tuturor să fie respinse Islamul şi ideologia gender).

Această respingere a aşa-numitului curent woke i-ar uni pe creştini şi naţionalişti cu libertarienii tech de genul lui Elon Musk. Aceştia din urmă nu ar fi defel naţionalişti, pentru că au nevoie de forţă de muncă străină în companiile lor. Situaţia generează tensiuni între tabăra libertarienilor tech şi radicalii din mişcarea MAGA, dar aceştia rămân împreună tocmai pentru a se opune fenomenului woke, conchide articolul din BZ.

În fine, autorul aminteşte că Georgescu nu mai conteneşte cu laudele atât la adresa lui Trump, cât şi a lui Vladimir Putin. La fel ca mult mai experimentatul Viktor Orban, şi Georgescu ar vrea să profite de strălucirea celui mai puternic politician al planetei, locatarul de la Casa Albă.