Pentru Ministerul german al Apărării, lucrurile sunt simple: "Este vorba de arme ucrainene", spune purtătorul de cuvânt al instituției Wolfgang Büchner. Adică, odată ce armele au fost predate Ucrainei, Germania nu mai are nimic de-a face cu ele. Ucraina este singură responsabilă pentru modul în care le utilizează.  

Ofensiva de la Kursk ar fi pe deasupra "o operațiune foarte secretă și pregătită fără înștiințarea altora", adică fără un acord din partea partenerilor, potrivit lui Büchner. Pentru guvernul german ar fi important acum ca Ucraina să respecte prevederile dreptului internațional, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Lucru pe care Kievul l-ar fi promis cabinetului de la Berlin. "Nu există alte precondiții pentru folosirea armelor", Ucraina este "liberă să aleagă cum le folosește".

Berlinul nu a precizat până acum dacă în ofensiva ucraineană pe teritoriul Rusiei sunt folosite și arme germane. Ar putea fi utilizate în contextul actual tancurile de luptă Leopard 1 și 2 sau tancurile Marder, precum și aruncătoare de rachete.

Presa rusă a dat publicității imagini care ar arăta tancuri germane Marder în regiunea Kursk. Dacă aceste imagini sunt reale, atunci "Germania nu este implicată în operațiunea militară ucraineană de pe teritoriul rusesc", afirmă pentru DW Rafael Loss de la European Council on Foreign Relations din Berlin.

Cât timp Ucraina respectă prevederile drepturilor omului, ea are voie să desfășoare astfel de operațiuni militare. Nu au voie să fie atacate ținte civile iar prizonierii de război trebuie tratați corect. Lucruri pe care Ucraina le-ar fi respectat până acum cu strictețe, spre deosebire de Rusia.

Șeful SPD renunță la reținere

Politicieni germani de la guvernare și din opoziție au subliniat de asemenea că folosirea armelor germane din dotarea Ucrainei nu este problematică din punct de vedere juridic.

"Desigur că un stat care este atacat are dreptul să se apere. Ceea ce presupune și dreptul de a ataca teritoriul rusesc, dacă se respectă regulile dreptului internațional", a declarat pentru ARD Lars Klingbeil, președintele SPD, partidul cancelarului Olaf Scholz.

O poziție relativ nouă adoptată de SPD, care se consideră un partid al păcii. Politicieni din celelalte două partide de guvernare, ecologiștii și FDP, se pronunțaseră dinainte și mai clar pe această temă. Deputata ecologistă Sarah Nanni declarase pentru DW înainte de operațiunea din Kursk că Ucraina ar avea dreptul să folosească armele germane și pe teritoriul rus.

Roderich Kiesewetter, responsabilul pe probleme de securitate al celui mai mare partid de opoziție CDU, scrisese deja la începutul anului: "Atacuri ucrainene împotriva unor ținte militare pe teritoriul rus sunt nu doar conforme cu dreptul internațional, ci au și sens din punct de vedere al strategiei militare." Nu înseamnă astfel că Germania ar deveni un participant activ la război.

Conform cu dreptul internațional

Politicienii fac referire la Articolul 51 al cartei ONU, care vorbește despre "dreptul natural de autoapărare individuală sau colectivă" al fiecărui stat.

Statutul juridic privind folosirea armelor germane în Rusia a fost confirmat pentru DW de Wolff Heintschel von Heinegg, specialist în drept internațional la Universitatea Europa Viadrina din Frankfurt pe Oder. La un conflict armat internațional, "nicio parte implicată nu are obligația să mențină confruntările doar pe propriul teritoriu".

"Din contră, este un obiectiv legitim de a slăbi forțele opuse prin atacarea unor ținte militare".

Și Rafael Loss este de aceeași părere: "Nu există prevederi internaționale care să-l oprească pe cel atacat să atace agresorul pe teritoriul său."

Cancelarul tace

Dacă situația juridică este destul de clară, cea politică este mult mai complicată. Cancelarul Olaf Scholz a ezitat mereu la fiecare livrare de armament pentru Ucraina. De exemplu, vreme îndelungată nu au fost furnizate deloc tancuri de luptă. Abia după aprinse discuții interne și presiuni internaționale a aprobat guvernul german livrarea unor astfel de sisteme de luptă.

Motivul ezitării a fost teama de escaladarea conflictului, de riscul atragerii Germaniei în război. Până azi, Scholz continuă să respingă livrarea de rachete de croazieră de rază lungă Taurus pentru Kiev.

Cu astfel de arme, Ucraina ar putea ataca inclusiv ținte din Moscova. Cancelarul tace deocamdată cu privire la eventuala folosire de arme germane la Kursk.

Alegerile regionale ca factor de decizie

Tăcerea sa are probabil legătură cu alegerile care urmează în landurile Saxonia, Turingia și Brandenburg. În toate cele trei regiuni din estul Germaniei, se bucură de mare susținere AfD și Alianța de stânga Sahra Wagenknecht.

Ambele formațiuni resping livrările de arme către Ucraina și doresc îmbunătățirea relației cu Rusia. Sahra Wagenknecht a explicat la Deutschlandfunk: "Alegerile din est sunt și un sondaj de opinie pe marginea războiului și păcii." Ea a condiționat eventuale coaliții de guvernare în cele trei landuri de poziția posibililor parteneri referitor la războiul din Ucraina.

Și premierii celor trei landuri - de culori politice foarte diferite - atacă problema de parcă politica externă nu ar fi una din atribuțiiile guvernului federal. Premierul saxon Michael Kretschmer de la CDU cere reducerea ajutoarelor militare pentru Ucraina, din motive financiare - o poziției contrară celei adoptate de CDU la nivel național.

Șeful guvernului din Brandenburg, social-democratul Dietmar Woidke, ar vrea ca guvernul german să medieze între Rusia și Ucraina. Iar premierul din Turingia, Bodo Ramelow de la Partidul Stângii, solicită o ordine de pace europeană cu participarea Rusiei și un "pact de neagresiune" pentru toate țările participante.

În iulie, 36% din cei chestionați în sondajul ARD-Deutschlandtrend au afirmat că livrările de arme pentru Ucraina ar fi exagerate; în estul Germaniei, chiar 50% din cei intervievați sunt de această părere. Dacă se va confirma că armele germane sunt folosite în Rusia, s-ar putea ca o parte și mai mare a populației din Germania să se opună sprijinului militar german pentru Ucraina.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.