Deși suma aflată în discuție este relativ modestă (sub un procent din cele aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești aflate în Uniunea Europeană), gestul Berlinului transmite un mesaj puternic în disputa complicată privind folosirea acestor bani pentru sprijinirea Ucrainei.

Hotărârea urmează să fie luată la summitul european început în cursul dimineții și care, potrivit președintelui Consiliului European, António Costa, ar trebui să continue până când este asigurată finanțarea Ucrainei pentru anii 2026 și 2027. 

În primă fază este vorba despre 90 de miliarde de euro, fonduri fără de care Ucraina ar avea dificultăți majore în a-și continua apărarea împotriva Rusiei.

Inițiativa germană a stârnit neliniște la Berlin, unde mediul de afaceri vorbește despre riscuri economice majore. Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț și Industrie Germano-Ruse, atrăgea atenția încă din octombrie că ar putea fi puse în pericol active germane de peste 100 de miliarde de euro.

Guvernul federal păstrează secretul asupra valorii exacte a activelor băncii centrale ruse aflate în Germania, comunicând doar că, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, au fost înghețate sau imobilizate active în valoare totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Acestea includ fonduri și resurse economice ale persoanelor și entităților sancționate, precum și active externe ale băncii centrale ruse supuse interdicțiilor de tranzacționare.

Cancelarul Merz și alți lideri europeni speră ca folosirea activelor rusești înghețate să fie aprobată la summitul de la Bruxelles. Comisia Europeană susține că această soluție este mai ușor de acceptat de către cetățenii Uniunii decât contractarea unor noi datorii comune europene pentru sprijinirea Ucrainei.

Bani sau sânge. Merz rămâne pe poziții

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat la Bruxelles că, în lipsa unei decizii clare de sprijin financiar, Europa riscă să plătească în viitor "nu cu bani, ci cu sânge". El a reluat astfel formula utilizată anterior de premierul polonez Donald Tusk. Nu de puțină vreme, Polonia și alte state est-europene susțin că, în cazul unei înfrângeri a Ucrainei, ele ar putea deveni următoarele ținte ale Rusiei.

Pentru Uniunea Europeană, miza deciziei este credibilitatea și capacitatea sa de acțiune în politica externă, a subliniat cancelarul Friedrich Merz într-o declarație guvernamentală rostită miercuri în Bundestag.

Liderii UE au repetat, timp de aproape patru ani, că sprijinul pentru Ucraina va continua atât timp cât va fi necesar. Un eșec al finanțării ar goli această promisiune de conținut și ar reprezenta o lovitură pentru cancelar, care s-a profilat în ultimele luni ca figură centrală a politicii europene față de Ucraina. 

La începutul săptămânii, cu prilejul vizitei la Berlin a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Merz descrisese această hotărâre ca fiind o "chestiune-cheie" pentru Uniunea Europeană. Ea trebuie soluționată fără întârziere, a explicat cancelarul, avertizând că, în caz contrar, capacitatea de acțiune a Europei ar fi ”grav afectată”. Merz consideră folosirea activelor rusești drept "singura opțiune" realistă pentru sprijinirea Ucrainei.

”Această chestiune este despre securitatea și suveranitatea europeană. Comisia Europeană a lucrat intens pentru a prezenta propuneri concrete privind modul în care Ucraina poate fi sprijinită în următorii ani. Este vorba de fonduri financiare de până la 90 de miliarde de euro. Ar fi un ajutor acordat Ucrainei, dar și un semnal clar transmis Rusiei că vom utiliza activele disponibile pentru a contribui la încheierea cât mai rapidă a acestui război.

Este vorba de a-i arăta Rusiei că o continuare a acestui război de agresiune este inutilă. Utilizarea acestor fonduri ar finanța armata ucraineană pentru cel puțin încă doi ani. Să fim foarte clari: nu dorim să facem acest pas pentru a prelungi războiul, ci pentru ca el să se termine cât mai repede. Cunosc preocupările multor guverne europene, în special pe cele ale Belgiei, și le iau în serios, motiv pentru care purtăm consultări", a spus el în Bundestag. 

Pentru cancelarul federal, care s-a arătat mult timp sceptic față de utilizarea activelor statului rus, reuniunea de la Bruxelles este o primă mare probă de maturitate în rolul său de lider european. După ce a asigurat Europei un loc clar la masa negocierilor pentru pace, la summitul de la Berlin, autoritatea sa ar fi serios afectată dacă UE nu reușește să ajungă la un acord tocmai asupra finanțării.

"Cunoaștem poziția Belgiei. De aceea ne consultăm"

Promițând că este dispusă să pună la dispoziție activele rusești aflate pe teritoriul său, Germania vine în întâmpinarea premierului belgian Bart De Wever.

Acesta se teme ca Belgia să nu devină ținta principală a unor eventuale represalii rusești, inclusiv prin exproprierea firmelor și persoanelor europene din Rusia. De Wever a cerut un angajament colectiv, comparând situația cu un "salt cu parașuta", care trebuie făcut împreună și doar dacă există încredere că riscurile sunt împărțite.

Premierul belgian a condiționat sprijinul țării sale de îndeplinirea mai multor garanții, între care se numără asumarea comună a tuturor riscurilor de către statele UE încă din primul moment al punerii în aplicare a deciziei.

Condițiile Belgiei

Premierul Bart De Wever a stabilit trei condiții clare pentru ca Belgia să accepte folosirea activelor rusești înghețate. El cere în primul rând garantarea unei asumări comune a tuturor riscurilor la nivelul Uniunii Europene, precum și existența, încă din prima etapă a punerii în practică a planului, a unor garanții financiare suficiente pentru acoperirea eventualelor obligații.

În al doilea rând, De Wever solicită un mecanism solid de protecție a lichidității și de acoperire a riscurilor pentru toți cetățenii și companiile afectate de această decizie. În al treilea rând, el insistă asupra participării tuturor statelor membre ale UE în care există active ale băncii centrale ruse înghețate, pentru a evita ca Belgia să suporte singură consecințele.

Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, astfel de active se mai află, în afară de Germania, în Franța, Suedia, Cipru și Luxemburg, cea mai mare parte a fondurilor care ar putea fi utilizate fiind blocată în Franța.