Puternica imagine cu Donald Trump însângerat, ținând pumnul ridicat, în fața unui steag american, a făcut înconjurul lumii încă din primele minute după atac și nu puțini sunt cei care o compară cu recentele poticniri mentale ale președintelui Joe Biden.     

Iar acum, după ce Partidului Republican l-a desemnat în mod oficial pe Trump drept candidat la președinție, în aplauzele furtunoase ale celor prezenți la Convenția din Milwaukee, multă lume crede că Trump este de neoprit. 

Inclusiv oamenii politici din Germania cred asta - sau mai bine spus se tem - , iar unii dintre ei nu și-au ascuns defel antipatia față de controversatul candidat republican. Prezent în iunie la summitul G7 din Italia, cancelarul german Olaf Scholz nu a făcut un secret din faptul că prefera ca Joe Biden să rămână președinte. 

Expertul în relații transatlantice Dominik Tolksdorf de la Consiliul German pentru Relații Externe, recomandă evitarea unui atare partizanat. "Toată lumea știe care e miza, iar oamenii politici germani nu au nicio influență asupra campaniei electorale din SUA. Sigur, este bine să fie pregătiți, dar le-aș recomanda să evite totuși retorica anti-Trump".

J.D. Vance: "Nu-mi pasă ce se întâmplă cu Ucraina"

Nominalizarea lui J. D. Vance drept vicepreședinte, în cazul în care Donald Trump obține mandatul mult dorit, stârnește și ea îngrijorări la Berlin, în condițiile în care Vance pune sub semnul întrebării sprijinului pentru Ucraina. La Conferința de Securitate de la München (MSC), Vance "ne-a explicat foarte clar cât de repede el ar şi preda Ucraina lui Putin", a scris co-președinta Partidului Verzilor, Ricarda Lang, pe rețeaua X. De amintit declarațiile făcute de Vance în urmă cu doi ani într-un podcast: "Nu-mi pasă cu adevărat ce se întâmplă cu Ucraina".

Șeful MSC, Christoph Heusgen, a declarat pentru agenția de presă Reuters că Vance și-a exprimat clar poziția la München: "SUA vor stabili alte priorități în viitor, Europa va trebui să aibă grijă de propria apărare și, de asemenea, să preia principala povară a susținerii Ucrainei de la SUA".

Christoph Heusgen, directorul Conferinței de Securitate, a explicat pentru agenția Reuters că Vance și-a exprimat fără echivoc poziția în timpul reuniunii din capitala Bavariei: "SUA vor stabili alte priorități în viitor, iar Europa va trebui să se îngrijească de propria apărare și, în același timp, să preia principala povară a susținerii Ucrainei de la SUA".

Nu încape îndoială că multe dintre declarațiile lui Vance în legătură cu Germania nu vor fi sunat prea bine în urechile decidenților politici de la Berlin. Pe lângă criticile sale cu privire la eforturile insuficiente ale Germaniei în domeniul apărării, Vance a catalogat politica energetică germană ca fiind "idioată".

Iar în ceea ce privește ascensiunea partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), el a declarat într-un interviu din februarie, că motivul popularității în creștere a AfD rezidă în "rezistența în creștere la migrația în masă" și în faptul că elitele europene nu pleacă urechea la nevoile oamenilor obișnuiți. Ca și Trump, Vance este în favoarea unor tarife generale la import pentru a proteja propria industrie – o decizie care ar afecta în special Germania, țară orientată spre export.

Dependența Germaniei de SUA a crescut și mai mult

Faptul că Germania și Europa trebuie să facă mai mult pentru a-și asigura propria apărare nu este o noutate. Trump a declarat acest lucru în repetate rânduri în timpul președinției sale, iar programul adoptat de republicanii americani în Milwaukee vine să reconfirme acest lucru: "Republicanii vor consolida alianțele asigurându-se că aliații noștri își respectă angajamentele și investesc în apărarea noastră comună", se arată în program.

"Problema", spune Tolksdorf, "este că Germania și Europa sunt mai "vulnerabile" astăzi decât erau în 2016, în condițiile în care Rusia nu amenință doar Ucraina, ci întreaga Europă, iar Europa este încă foarte dependentă de SUA în ceea ce privește politica sa de securitate". Diferența este că acum europenii îl pot evalua ceva mai bine pe Trump decât în 2016.

"Cea mai bună modalitate pentru guvernul german de a se pregăti pentru un posibil scenariu Trump este să își extindă sprijinul pentru Ucraina și să fie gata să ofere și să organizeze mult mai mult sprijin în viitor", recomandă expertul. Germania nu are încotro și trebuie să se pregătească pentru o atare cerință formulată de administrația Trump: "Dacă doriți să fiți siguri de sprijinul nostru în NATO, voi, europenii, trebuie să vă dovediți a fi un partener de încredere. Asta înseamnă să investiți mult mai mult și să contribuiți la apărarea comună".

Armele cu rază lungă de acțiune ale SUA în Germania

Germania a recurs la o schimbare importantă de curs, cheltuind semnificativ mai mult pentru apărare, chiar dacă noua abordare este determinată în principal de amenințarea rusească. Cancelarul Scholz a mai făcut un pas acum câteva zile la summitul NATO de la Washington, convenind cu președintele Biden să staționeze arme americane cu rază lungă de acțiune în Germania.

"Multe dintre discuțiile actuale despre sisteme de arme au fost inițiate sub Trump", a explicat Tim Thies de la Institutul de Cercetare pentru Pace și Politici de Securitate din Hamburg pentru DW când a fost anunțat acordul. "În plus, potrivit ministrului federal al apărării, Boris Pistorius, Germania urmează să plătească singură pentru desfășurarea rachetelor americane. Guvernul german pare să anticipeze aproape preventiv cererile care ar putea veni din partea unui posibil viitor președinte Trump”. 

Delegația germană în Milwaukee

Mulți politicieni germani își amintesc cu groază de prima președinție a lui Trump. Victoria sa în alegeri i-a găsit pe cei mai mulți dintre ei cu garda jos, în condițiile în care mai toată lumea o dădea victorioasă pe contracandidata democrată Hillary Clinton. 

Cât de adâncă a fost la acea vreme - și încă mai este - ruptura dintre Trump și politica germană a arătat inclusiv declarația deloc dimplomatică făcută de ministrul german de externe de atunci, Frank-Walter Steinmeier. În timpul campaniei electorale americane din 2016, el l-a catalogat pe Trump drept un "predicator al urii". Social-democratul Steinmeier, care avea să ajungă președinte federal, a fost din fericire scutit până acum de o vizită de stat a lui Trump în Germania.

Berlinul are prin urmare numeroase motive pentru a fi mai bine pregătit pentru un nou mandat Trump. Liberalul Michael Link, coordonator pentru cooperarea transatlantică în cadrul Ministerului Federal de Externe, alți membri ai grupurilor parlamentare din Bundestag și ambasadorul Germaniei la Washington participă în calitate de observatori la convenția Partidului Republican din SUA din Milwaukee.

"Va trebui să colaborăm cu orice președinte, căci relația transatlantică nu este despre preferințe individuale, ci despre o constantă indispensabilă a politicii externe a Germaniei", a declarat Link pentru grupul de presă RND. 

Stabilirea de contacte cu republicanii, dar nu cu Trump

Reprezentanții partidelor din marea coaliție – Partidul Social-Democrat, Partidul Verzilor și Partidul Liberal-Democrat - au evitat o bună bucată de vreme contactele cu republicanii americani, considerând diferențele ideologice ca fiind insurmontabile. Cu toate acestea, tot mai mulți experți germani în politica externă – între care social-democratul Nils Schmid, purtător de cuvânt al SPD în chestiuni de politică externă - se pronunță mai nou în favoarea stabilirii unor astfel de contacte.

Nu întâmplător, în timpul unei recente vizite în SUA, șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a deplasat în Texas, stat guvernat de republicani. Politiciana ecologistă caută să stabilească contacte la nivel de stat sau de oraș, după cum a declarat ea însăși într-un interviu. Se pare așadar că guvernul federal are până la urmă un plan B. 

Membrii guvernului federal continuă să spere că în alegeri va triumfa totuși un democrat - Joe Biden, după cum se prezintă lucrurile în clipa de față. Însă pe fondul slăbiciunii afișate de Biden îndoielile continuă să crească, iar Berlinu ia în calcul cel mai rău scenariu.

Ce s-ar schimba pentru Germania sub o președinție Trump II? Dominik Tolksdorf: "Relațiile s-ar răci considerabil. Este însă limpede că va trebui să căutăm în continuare modalități de a menține relații cât de cât de constructive".