La întâlnirea cu președintele american Joe Biden la Varșovia participă statele din formatul ”București 9” - Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și cele trei state baltice Estonia, Letonia și Lituania. Grupul a fost format la inițiativa Poloniei și a României, ca urmare a anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.

Odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în urmă cu aproape exact un an, temerile țărilor din Europa Centrală și de Est s-au intensificat. Acestea se numără printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. O excepție este Ungaria, care, sub conducerea premierului Viktor Orban, continuă să mențină contacte strânse cu Moscova, notează DPA. 

De altfel, premierul ungar nu a călătorit la reuniunea de la Varșovia, Ungaria fiind reprezentată de președinta Katalin Novak. De amintit că NATO și SUA au întărit flancul estic după anexarea Crimeei de către Rusia, desfășurând mai multe forțe în regiune.

Biden: ”Suspendarea de către Putin a acordurilor de dezarmare este o mare greșeală”

Președintele american Joe Biden a criticat suspendarea ultimului mare tratat de dezarmare nucleară cu SUA, anunțată de liderul de la Kremlin. În marja reuniunii de la Varșovia, Biden ar fi calificat miercuri această decizia rusească drept o "mare greșeală", potrivit unui reporter care călătorea cu el. Biden nu a oferit amănunte pe acest subiect.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat marți că va suspenda așa-numitul tratat "New Start" privind controlul reciproc al armelor nucleare și limitarea focoaselor nucleare. În același timp, el a subliniat că nu este vorba de o denunțare definitivă. Potrivit Departamentului de Stat, Rusia dorește să continue să adere la limita superioară convenită pentru armele nucleare.

Relațiile dintre SUA și Rusia au ajuns la un nivel minim istoric de la începutul războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei, în urmă cu un an. În ceea ce privește "New Start", ambele superputeri se acuză reciproc că nu lasă să intre inspectorii din cealaltă țară, încălcând astfel tratatul. Secretarul de stat american Antony Blinken a calificat marți gestul lui Putin drept "deosebit de regretabil și iresponsabil".

Preşedintele Klaus Iohannis: ”Unitatea şi solidaritatea pentru Ucraina sunt absolut esenţiale”

"Privind înapoi la acest an care s-a scurs, avem convingerea că, în continuare, unitatea şi solidaritatea aliaților pentru Ucraina sunt absolut esenţiale şi că acestea au reprezentat arma noastră secretă. Rusia a readus războiul în Europa iar statele NATO de pe flancul estic, reunite în acest format de coordonare a poziţiilor noastre la nivel aliat, pe care l-am iniţiat împreună cu preşedintele Poloniei în 2015, se află în prima linie a efortului de contracarare a efectelor negative ale acestui război brutal, fără nicio justificare", a spus președintele la Ambasada României la Varşovia, după reuniunea Formatului Bucureşti 9, citat de Agerpres.

De asemenea, președintele României a declarat că România este dispusă ”să sprijine Republica Moldova în orice scenariu”.

"Nu avem informaţii că acţiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanţa acestor atacuri informaţionale, oamenii din Moldova se simt ameninţaţi, în nesiguranţă, dacă au aflat despre astfel de intenţii", a precizat Iohannis. 

Declarație comună

Liderii Formatului Bucureşti 9 au adoptat o declaraţie comună în care afirmă că Rusia este cea mai importantă şi directă ameninţare pentru securitatea NATO şi că, pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul, aliaţii sunt angajaţi să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe flancul estic.

„Acum un an, Rusia a devastat pacea şi securitatea în Europa prin încercarea de a subjuga Ucraina prin forţă. Acţiunile Kremlinului au dus la o degradare drastică a mediului de securitate în zona euroatlantică, subminând grav securitatea partenerilor noştri. Rusia este cea mai importantă şi directă ameninţare pentru securitatea Aliată. Ca răspuns la războiul sângeros de agresiune al Rusiei, aliaţii NATO au reacţionat decisiv într-o manieră unitară şi responsabilă. Pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul, aliaţii sunt angajaţi să implementeze noul punct de referinţă pentru postura de descurajare şi apărare a NATO şi să crească nivelul prezenţei militare în ţările noastre”, se arată în declaraţia adoptată de şefii de stat şi de guvern ai țărilor B9.

Vitali Kliciko: ”Există pericolul ca trupele rusești să atace din nou capitala” 

"Kievul este inima Ucrainei, Kievul a fost și rămâne o țintă a Rusiei, a rușilor și a lui Putin", a declarat miercuri Kliciko pentru DPA. Fostul boxer în vârstă de 51 de ani l-a acuzat pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, că încearcă să acapareze din ce în ce mai mult teritoriu. "Nu cred că Rusia câștigă", a spus el. 

Anul trecut, trupele rusești se aflau deja în suburbiile și împrejurimile Kievului, dar apoi s-au retras, iar astăzi există o coaliție importantă care ajută Ucraina să-și apere țara, a spus Kliciko. Potrivit lui, "avem de-a face cu un război terorist, deoarece metodele rușilor sunt metode teroriste". 

"Părinții și-au pierdut copiii, copiii și-au pierdut părinții și au rămas orfani", a spus el. Cel puțin 8.000 de civili au murit până acum în război, potrivit cifrelor ONU. Ucraina nu oferă detalii cu privire la numărul actual al soldaților uciși. "Sunt mii și mii. Este un număr uriaș", a declarat primarul Kievului, care, în această calitate, este responsabil și pentru serviciile funerare din oraș.

Kliciko crede că, după un final al războiului, va exista un proces lung pentru o posibilă reconciliere, dar fără liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. "Rana este mare. Este dificil pentru că mii de oameni au murit", a declarat el miercuri.

Kliciko a spus că el însuși are multe cunoștințe în Rusia care trăiesc acolo sub efectul propagandei, ca în perioada comunistă din Uniunea Sovietică. El a acuzat Moscova de "minciuni" când spune că în Ucraina nu se poate vorbi rusa sau că rușii sunt detestați. 

Stoltenberg: "Nu trebuie să permitem Rusiei să continue să submineze securitatea europeană"

"Ciclul agresiunii rusești trebuie să fie întrerupt" și "istoria nu trebuie să se repete", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Varșovia. Timp de mulți ani, a spus el, Rusia a dat dovadă de un model de comportament agresiv și nu este clar când se va încheia războiul curent din Ucraina. La un an de la începutul invaziei rusești, nu există semne că președintele Vladimir Putin se pregătește pentru pace. Prin urmare, sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue și să fie consolidat în continuare. "Trebuie să dăm Ucrainei ceea ce are nevoie", a îndemnat Stoltenberg. 

Miercuri, Bruno Kahl, directorul BND, serviciul de informații externe german, transmitea un mesaj similar. La un an de la începerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, spunea el, președintele Putin nu are nicio dorință de pace. ”El caută să ia o decizie pe câmpul de luptă și să obțină cât mai multe avantaje acolo, și poate, într-o zi, să dicteze o pace în termenii săi”, a spus Kahl într-un interviu pentru grupul media RND.

Potrivit lui Kahl, Rusia ar putea trimite în continuare un număr mare de soldați la război. "Potențialul Rusiei pentru o mobilizare suplimentară este un rezervor de până la un milion de oameni, dacă decidenții de la Kremlin consideră necesar", a mai spus el. Apărarea Ucrainei împotriva rușilor, mult mai numeroși, este până acum încă foarte eficientă, spune Kahl, al cărui serviciu de informații externe numără aproximativ 6.500 de angajați. 

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat la reuniunea B9 că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat istoria acestei părți a Europei.