S-a străduit mult în anii trecuți să aibă o relație bună cu Donald Trump, dar victoria lui Joe Biden trebuie să-i fi picat bine președintelui francez Emmanuel Macron. "Avem multe de făcut pentru a depăși provocările prezentului. Hai să lucrăm împreună", a postat Macron pe Twitter în franceză și engleză, la scurt timp după ce posturile TV importante din America au anunțat victoria lui Biden în alegerile prezidențiale.

Spre deosebire de situația de acum patru ani, când câștigase Trump, consilierii politici de la Paris, la fel ca și cei din celelalte capitale europene, știu de astă dată bine la ce să se aștepte. Joe Biden este printre cei mai experimentați politicieni americani în politică externă, niciun alt președinte anterior nu și-a început mandatul cu o asemenea experiență externă bogată.

Biden: rădăcini franceze și irlandeze

Încă în timpul mandatelor sale de senator, Biden s-a axat pe politica externă, iar la începutul anilor 1990 a scris un studiu amplu despre războaiele din Balcani. În calitate de vicepreședinte în timpul mandatelor lui Barack Obama, democratul Biden a fost prezent la Conferința de Securitate de la München, cel mai mare for de dialog transatlantic. Joseph Robinette Biden, care are și origini franceze, pe lângă cele irlandeze, cunoaște Europa - iar europenii îl cunosc pe el.

Președintele ales al SUA va aborda imediat după învestirea sa, la 20 ianuarie, o temă centrală de politică externă - revenirea SUA în tratatul climatic de la Paris. Trump a scos America din acordul climatic iar ieșirea oficială a avut loc chiar pe 4 noiembrie, la doar o zi deci după alegerile prezidențiale. Lumea întreagă va saluta anularea acestei decizii, dar ea va avea o importanță specială pentru Franța. Pentru că acest tratat climatic a fost adoptat chiar în capitala Franței, în prezența președintelui Macron.

UE nu-și face iluzii

Revenirea SUA la multilateralism, așa cum a dat Biden de înțeles, este întru totul în interesul partenerilor europeni. Prima zi a lui Joe Biden în Biroul Oval va fi deci pentru Europa un fel de reprație. Biden va decide revenirea SUA nu doar în tratatul climatic de la Paris, ci și în Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Și în ceea ce privește politica față de Iran, Biden este pentru o schimbare de direcție și pentru reapropierea de Europa. Noul președinte, în vârstă de 77 de ani, ar dori să reactiveze acordul nuclear cu Teheranul.

Dar nimeni nu-și face iluzii la Londra, Paris sau Berlin: președintele Biden va aborda cu prioritate de temele politice interne. Această prioritizare a fost anunțată de consilierii de politică externă ai lui Biden încă în timpul campaniei electorale, potrivit lui François Heisbourg, fost director al Fondation pour la Recherche Stratégique în Paris. Și este normal să se concentreze pe problemele interne ale SUA, având în vedere victoria foarte strânsă obținută și faptul că președintele în exercițiu, Donald Trump, a fost votat la rândul său de peste 70 de milioane de americani.

Pandemia de coronavirus ocupă de asemenea un loc central pe agenda lui Biden - la fel ca și politica economică. De altfel, protecția climei a fost singura temă de politică externă abordată de Biden în discursul rostit după câștigarea alegerilor.

SUA nu vor reveni la rolul de polițist mondial

Europenii se așteaptă însă la o relaxare majoră a relațiilor transatlantice sub președintele Biden. Dar va exista şi o oarecare continuitate, în multe chestiuni de politică externă, a cursului adoptat de predecesorul său. Atitudinea rezervată sub aspect militar a SUA nu se va schimba după preluarea şefiei Casei Albe de către Joe Biden. Dimpotrivă, Biden a pledat și în timpul președinției lui Obama pentru o retragere rapidă a trupelor americane din Irak.

La fel ca pentru Trump, Europa nu este nici pentru Biden zona de politică externă cea mai importantă. Washingtonul privește mai ales spre Asia și vede în ascensiunea Chinei cea mai mare amenințare pentru securitatea și bunăstarea Americii. Este o evoluție care a început încă din timpul președinţiei Obama.

NATO: 2% din PIB pentru Apărare

Observatorii atrag atenția că Biden ar putea deveni un partener chiar mai incomod decât predecesorul său. Atât timp cât Donald Trump nu s-a sfiit să facă publice derapajele sale la adresa instituțiilor occidentale, guvernele europene au putut ignora cu ușurință cerințele Washingtonului. Nu vor putea să o mai facă în cazul unui președinte american pro-european. Și Biden va face presiuni pentru sporirea cheltuielilor militare ale europenilor și respectarea obligației de a majora bugetele Apărării la 2% din PIB, așa cum s-au angajat să o facă țările europene din NATO.

Cât de greu îi este Europei să preia mai multă responsabilitate în politica de securitate reiese din situația actuală din estul Mediteranei, explică politologul Heisbourg: "Din 2013, SUA nu mai joacă niciun rol de conducere în estul Mediteranei. Turcia, Rusia și alte puteri pot să acționeze acolo mai mult sau mai puțin nestingherite."

Europa ar trebui să prezinte mai mult interes și să se implice mai mult în această regiune, spune Heisbourg, dar nu este pregătită în acest sens pe moment. "Vedem cât de greu este să umplem vidul strategic lăsat în urmă de SUA."

China: o măsurare controversată de forțe

În plus, viitorul ocupant al Biroului Oval va aștepta susținere de la europeni în măsurarea de forțe cu China. Europenii au privit China până acum ca pe o mare piață de desfacere și ca pe un partener comercial. Nu se știe dacă și în ce măsură  sunt dispuși să-și schimbe această viziune.

Mai mult, în politica economică nu este exclus să se ajungă foarte curând la conflicte cu noua administrație americană. Franța va impune în decembrie, în premieră în UE, taxe speciale pentru marile concerne americane de Internet. Se adaugă disputa privind subvențiile de stat ilegale pentru Boeing. Organizația Mondială a Comerțului a aprobat în acest sens sancțiunile vamale europene în valoare de miliarde de euro. În acest domeniu, conflictele au potențial sporit, după ce și Biden a anunțat clar că va continua politica economică protecționistă. Biden vrea să oblige autoritățile americane să favorizeze produsele și serviciile "Made in USA".

Dar până ce Biden se va instala la Casa Albă, acolo mai rămâne două luni și jumătate Donald Trump. Faza de tranziție ar putea deveni problematică, nu doar din cauza înrăutățirii pandemiei de coronavirus.

Cu toate acestea, guvernele din Europa răsuflă mai întâi ușurate. Într-un al doilea mandat de președinte, Trump ar fi încercat să scoată SUA din NATO sau să reducă masiv rolul Americii în Alianță, crede analistul François Heisbourg.