Aproximativ 450 de ani biserica Chora a fost lăcaș de rugăciune pentru creștinii din Constantinopole. Din anul 1453, când a fost cucerită de sultanul Mahomed al II-lea, metropola care astăzi se cheamă Istanbul este în mâna turcilor, inclusiv biserica Chora. La fel ca și catedrala Hagia Sophia, construită în secolul al VI-lea, care este probabil cel mai important monument creștin, ea a fost transformată de otomani în moschee.

Dar în ambele cazuri ei au păstrat în linii mari caracterul arhitectural și artistic. În biserica Chora se pot vedea până astăzi mozaicurile și frescele datând din secolul al XIV-lea. Ele sunt doar acoperite în timpul rugăciunii islamice.

"Recucerită" ca moschee

După fondarea, de către Mustafa Kemal Atatürk, a Republicii, în 1923, ambele lăcașuri de cult au fost transformate în muzee. Hagia Sophia în anul 1935, biserica Chora în 1948. Dar în anul 2020 ambele au redevenit moschei în baza unui decret al președintelui Recep Tayyip Erdoğan. De la începutul lunii mai, și biserica Chora a fost de facto redeschisă pentru rugăciunea islamică.

Pentru guvernul AKP, cele două edificii incluse în patrimoniul UNESCO au importanță simbolică. AKP subliniază valorile islamice și se consideră un urmaș al Imperiului Otoman în Turcia modernă.

Când cele două biserici au fost transformate în moschei s-a vorbit despre "cucerire". Mass-media apropiate de guvern au folosit cuvântul în titluri. Prezidiul pentru Afaceri Religioase, Diyanet, subordonat președintelui Erdogan, a calificat biserica Chora drept "trofeu al cuceririi". "Hagia Sophia este dovada că noi posedăm acum această regiune. Hagia Sophia este dreptul sabiei cuceritoare, este dreptul Turciei", a declarat Numan Kurtulmuş, un apropiat al lui Erdogan în 2020, când catedrala a redevenit moschee.

O istorie vie a creștinismului

Nikolaos Uzunoglu, președintele Federației Universale a grecilor din Istanbul, a descris astfel importanța bisericii Chora: "Chora este cel mai important edificiu al ultimei epoci de renaștere din Imperiul Bizantin, și prezintă esența creștinismului."

Arhitecta și restauratoarea Zeynep Ahunbay subliniază importanța specială a bisericii Chora pentru istoria artei. "Există în Turcia numeroase edificii bizantine, care au fost avariate în timpul unor cutremure și care au fost apoi restaurate. Dar mozaicurile din acele edificii nu au putut fi păstrate atât de bine ca și cele din Chora."

Un regres clar?

Grecia nu este deloc entuziasmată de această decizie. Premierul Kyriakos Mitsotakis se deplasează luni la Ankara. El s-a declarat "afectat" de transformarea în moschee a Chorei și a declarat că vrea să-i comunice președintelui Erdogan nemulțumirea sa.

Și numeroși turci sunt îngrijorați că decizia ar putea periclita pacea între religii. Uzunoglu atrage atenția asupra "Alianței Civilizațiilor" înființată în 2006 la inițiativa Turciei și Spaniei în cadrul ONU. "Pe fundalul acestei inițiative sensibilitățile dintre religii ar trebui să se afle la cel mai înalt nivel,  pentru a îmbunătăți dialogul și toleranța reciprocă", a subliniat Uzunoglu.

Ahunbay vede în această decizie o dovadă de renunțare la ideea statului laic fondat de Atatürk. "Guvernul secular a decis atunci să facă folositoare altfel moștenirea culturală. Astăzi este vorba de o folosire religioasă. Este vorba de un regres. Nu cred că este corect pentru moștenirea culturală."

"Există nenumărate moschei în apropiere"

Teologul islamic İhsan Eliaçık crede că decizia este de prisos din perspectivă practică. În imediata vecinătate a Chorei și a Hagiei Sophia există suficiente moschei în care să se țină rugăciunea islamică. "Nimeni nu are nevoie de aceste construcții ca moschei". După părerea sa, deciziile privind cele două construcții au o legătură. "Acest guvern face politică prin transformarea unor biserici și muzee în moschei", consideră Eliaçık. "Operele de artă din biserica Chora povestesc istoria creștinismului. De aceea ar trebui să rămână muzee."

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.