Ca mai peste tot în Europa, tot mai mulți oameni din Germania, mai ales copiii mici și vârstnicii, au de suferit din cauza temperaturilor record.

Consecințele pot fi de-a dreptul dramatice, în condițiile în care în Europa s-au înregistrat 60.000 de decese cauzate de căldură, anul trecut, în timpul celei mai fierbinți veri de la începutul măsurătorilor, după cum relevă o statistică recentă.

Germania a consemnat a treia cea mai mare parte a victimelor caniculei, cu 8.173 de decese. Pe primul loc s-a situat Italia cu 18.010 decese, urmată de Spania, unde arșița a răpus 11.324 de oameni, după cum explică o echipă de cercetători de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) în revista Nature Medicine.

Experții afirmă că, începând din 2030, am putea avea în medie 68.000 de decese cauzate de căldură în fiecare an, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Or, potrivit Organizației Națiunilor Unite, temperaturile globale vor crește probabil la niveluri record până în 2027.

Exemplul țărilor din sudul Europei

Nu este așadar de mirare că experții germani în domeniul sănătății insistă să găsească soluții adaptate la temperaturile record, mai cu seamă că multe orașe mari sunt încă în urmă cu planurile de protecție împotriva căldurii. De amintit că Serviciul Meteorologic German (DWD) a înregistrat sâmbăta trecută cele mai ridicate temperaturi din Germania de până acum în acest an - 38,8 grade Celsius în Bavaria.

În dezbaterea pe acest subiect se implică în ultima vreme și responsabilii cu sănătatea publică, nu rareori dând naștere la controverse. "Când discutăm despre caniculă, ar trebui să ne orientăm după abordările din țările sudice", a spus președintele Asociației Medicilor din Sistemul Public de Sănătate (BVÖGD), Johannes Nießen, pentru grupul media RND.

"În lunile toride de vară ar trebui să adoptăm trezirea devreme, activitatea productivă dimineața și o siestă la prânz". Pe caniculă, oamenii nu sunt la fel de eficienți ca de obicei, spune Nießen, recomandând efectuarea activităților profesionale complexe la primele ore ale dimineții.

"De asemenea trebuie să existe suficiente ventilatoare, dar și haine ușoare, chiar și acolo unde codul vestimentar al companiei nu permite acest lucru”. Important este și consumul suficient de apă și mesele ușoare cu porții mici. ”O baie rece la picioare sub birou este o altă modalitate de a vă răcori atunci când lucrați de acasă", sugerează Nießen.

Ministrul federal al Sănătății, Karl Lauterbach, susține propunerea medicilor: "Siesta pe timp de caniculă nu este cu siguranță o sugestie rea", a scris el pe Twitter. "Cu toate acestea, angajatorii și angajații ar trebui să negocieze singuri acest lucru". Din punct de vedere medical, o astfel de măsură ar avea "cu siguranță sens pentru multe profesii", afirmă politicianul social-democrat.

Sindicatul cere protecție împotriva caniculei

Deocamdată nu este clar în ce măsură pauza de prânz tradițională, populară în unele părți din sudul Europei, se bucură de aprobare din partea angajatorii germani – cei care trebuie să accepte adaptarea necesară a programului de lucru. În schimb ideea s-ar putea bucura de sprijin din partea asociațiilor profesionale, care caută să determine companiile să facă mai mult pentru a proteja sănătatea angajaților lor.

Un exemplu este Federația Germană a Sindicatelor (DGB), care solicită angajatorilor să efectueze evaluări periodice ale riscurilor reprezentate de caniculă în timpul lunilor de vară, cu grijă pentru sănătatea angajaților și siguranța la locul de muncă pe timpul verii.

"Angajatorii trebuie să își protejeze angajații de căldură. Munca pe timp de caniculă este stresantă pentru angajați și, în cel mai rău caz, le pune în pericol sănătatea", afirmă Anja Piel de la DGB.

În opinia ei, "evaluările de risc reprezintă baza pentru o protecție potrivită”. Piel deplânge "eșecul inacceptabil al angajatorilor la acest capitol, în condițiile schimbărilor climatice și ale verilor fierbinți". Ea solicită ca birourile cu temperaturi de peste 35 de grade să fie închise.

Refugiu în biserici răcoroase

Ministrul Karl Lauterbach a avansat din vacanța sa în Italia o propunere inedită. El recomandă, ca măsură suplimentară împotriva arșiței, deschiderea bisericilor. Acestea ar trebui "să fie deschise în timpul zilei, funcționând ca încăperi răcoroase care oferă protecție în timpul valurilor de căldură", a scris el pe Twitter dintr-o bazilică din Siena, în Toscana.

"Avem aici o frumoasă construcție medievală, dar și o încăpere răcoroasă”, a constatat Lauterbach, în al cărui plan de protecție împotriva căldurii, recent prezentat, bisericile nu au fost menționate.

Conferința Episcopală Germană a îmbrățișat fără echivoc sugestia lui Lauterbach. Majoritatea bisericilor sunt oricum deschise în timpul zilei, a explicat Matthias Kopp, purtător de cuvânt al Conferinței Episcopale.

Însă actele de vandalizare a bisericilor din ultima vreme duc la închiderea tot mai frecventă a bisericilor în afara orelor de slujbă. Mare păcat, spune el, deoarece bisericile, cu zidurile lor groase și impunătoare, sunt locuri răcoroase și liniștite atunci când este foarte cald.

Intrarea este gratuită, dar nu degeaba: "Sensibilitatea religioasă și reverența rămân cerințe necesare în interiorul bisericii chiar și pentru persoanele necatolice sau care nu sunt religioase", precizează Kopp.

Pot fi bisericile locuri de răcorire? Comunitatea științifică aplaudă această perspectivă. "Fără îndoială că majoritatea bisericilor sunt încăperi cu temperaturi mai scăzute, care contribuie la protecția împotriva căldurii. Mi-aș putea imagina că și o ședere temporară în încăperi mai răcoroase este utilă din punct de vedere al sănătății", a explicat Uwe Ulbrich, profesor de meteorologie la Freie Universität din Berlin.