Renume public și succes sunt categorii nesemnificative pentru serviciile secrete. Acestea își desfășoară munca în liniște, ferite de ochii publicului, în mare parte pe ascuns. Opinia publică nu află dacă serviciile își fac treaba bine sau rău. De exemplu, doar câțiva inițiați cunosc procedurile prin care BND (Serviciul german de Informații Externe) îi protejează de atentate pe soldații germani aflați în teatre de operațiuni în afara țării. Cu cât știu mai puțini, cu atât riscurile sunt mai mici.

Sigur că BND nu apreciază deloc atunci când sunt scurse informații despre activități nereușite ale agenților săi și chiar despre încălcări ale legilor în timpul unor misiuni. Multe scandaluri au marcat istoria instituției create în urmă cu 60 de ani. Imaginea și încrederea BND au în continuare de suferit după dezvăluirile lui Edward Snowden din 2013, care au declanșat afacerea NSA. S-a aflat astfel că și BND se ocupă nu doar cu spionarea celor răi. O comisie de anchetă din Bundestag se ocupă cu analizarea acestui caz.

Foşti nazişti au marcat activitatea şi climatul instituţiei

De istoria mai veche a instituției se ocupă însă din 2011 o comisie independentă de istorici. Sarcina sa este de a cerceta istoria BND și a predecesorului său, Organizația Gehlen, care a activat între 1945 și 1968. Aproape un sfert de veac în care foștii naziști au marcat activitatea și climatul de lucru din cadrul serviciului. Nimic nou aici, dar investigațiile acerbe ale istoricilor conduși de Klaus-Dietmar Henke au dovedit incontestabil acest aspect. Au fost analizate 54.000 de dosare, cinci milioane de pagini pe microfilm.

Rezultatele proiectului care a costat 2,3 milioane de euro vor fi publicate sub forma a 13 cărți, tipărite de editura Christoph Links. Primele patru volume au fost prezentate joi în noua centrală a BND din Berlin, a cărei construcție nu a fost încă finalizată. Noul șef al serviciului, Bruno Kahl, aflat în funcție din iulie, spune că demersul este o parte a ofensivei de transparență demarate de predecesorii săi Ernst Uhrlau și Gerhard Schindler. Mesajul este: un serviciu de informații "care nu mai vrea și nici nu mai trebuie să se ascundă".

Secretarul de stat pentru servicii secrete Fritsche: "Muncă unică la nivel mondial"

Kahl a subliniat că comisia de istorici a primit acces "nelimitat" la arhiva BND. Abia după aceea a avut loc "un control de siguranță", în urmă căruia anumite pasaje au fost făcute ilizibile. Totuși, istoricul Henke a declarat în numele întregii comisii că nu a avut niciodată impresia că ceva ar fi fost ascuns în mod "intenționat". Secretarul de stat pentru serviciile secrete Klaus-Dieter Fritsche a vorbit "despre un proces de învățare util", de care au avut de profitat ambele părți. În foarte puține cazuri s-a invocatul interesul securității pentru a menține secrete anumite aspecte. Rezultatul ar fi o "operă unică la nivel mondial". Henke a adăugat că este ceva cu totul special ca un serviciu secret să accepte să se expună în acest mod.

Citirea primelor patru volume s-ar putea dovedi interesantă și pentru publicul preocupat la modul general de istorie. De exemplu, studiul lui Gerhard Sälter "Fantomele Războiului Rece", despre revitalizarea unei grupări anti-naziste "Rote Kapelle" (Capela roșie). Sub acest nume se ascundea o grupare de rezistență extrem de eterogenă, urmărită de serviciul secret nazist Gestapo. Din aceasta făceau parte comuniști, intelectuali, liberali și conservatori. După 1945, aceasta a fost folosită pentru a picta în cele mai urâte culori fantoma sperietoare a comunismului. Forța principală din spatele grupării era fostul general al Wehrmacht-ului Reinhard Gehlen, care a condus organizația care i-a purtat numele și a devenit în 1956 primul președinte al BND.

Război al serviciilor germane din est şi vest după 17 iunie 1953

Volumul semnat de Christoph Rass analizează cât de puternică a fost influența vechilor naziști în noul serviciu secret creat de americanii de la CIA în Germania de Vest. "Profilul social al Serviciului de Informații Externe" este titlul acestui volum. Este vorba de originea și atribuțiile primei generații de angajați ai BND. Peste jumătate dintre aceștia ar fi mințit în legătură cu simpatiile lor pentru naziști. A durat mulți ani până ce BND a reușit să finalizeze definitiv denazificarea sa. În volumul "Povara nazistă, ca risc de securitate", semnat de Sabrina Nowak, sunt descrise 157 de cv-uri ale foștilor angajațiverificați. 68 dintre aceștia au fost concediați după finalizarea verificării trecutului lor.

Acești oameni erau niște bombe cu ceas, deoarece erau șantajabili de către alte servicii secrete rivale. Dușmanii cei mai mari erau cei din Stasi, poliția secretă a RDG. "Război al serviciilor secrete în Germania" este deci un titlu potrivit al volumului semnat de trei autori, în care este vorba despre confruntările dintre Stasi și Organizația Gehlen. Rivalitatea dintre cele două servicii a fost declanșată de revolta populară din RDG din 17 iunie 1953, înăbușită cu ajutorul sovieticilor. În timpul acestui duel al serviciilor din cele două Germanii, au fost arestați 218 de spioni ai predecesorului BND.

De ce crede editorul Christoph Links că 2019 va fi un an important

Rezultatele analizării istoriei BND vor fi publicate mai departe în alte nouă volume. Editorul Christoph Links și-a exprimat următoarea dorință la prezentarea primelor patru cărți: ca istoricilor să li se permită să cerceteze și arhivele de după 1968. Acel an a marcat sfârșitul erei Gehlen. Links ar dori ca, după 2019, să fie dezvăluită mai departe istoria Războiului Rece. Atunci se vor împlini 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Tot atunci, expiră pentru multe dosare ale BND obligativitatea de a fi menținute secrete. Se anunță noi dezvăluiri interesante.

Autor: Marcel Fürstenau/os