Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat recent că aproape jumătate dintre municipii și o mare parte dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație, anume un municipiu să nu aibă mai puțin de 40.000 de locuitori, iar un oraș să nu fie locuit de mai puțin de 10.000.  

Organigramele primăriilor trebuie corelate cu numărul de locuitori, conform recensământului din 2022, iar indemnizațiile primarilor și viceprimarilor trebuie să fie calculate prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității. Acest prim pas al reformei administrative, dictate de fapt de ținta reducerii deficitului bugetar, are și un efect negativ, anume că un fost oraș devenit comună ar putea să nu mai aibă același acces la programe de finanțare de la bugetul statului sau din fonduri europene.

Declarația ministrului Dezvoltării este în acord cu ieșirile publice ale premierului Ilie Bolojan, în care a explicat că mai mult de două treimi dintre primării nu ar putea plăti salariile angajaților dacă Guvernul sau Consiliul județean nu le-ar aloca fonduri. Măsura plafonării numărului de angajați ai primăriilor trebuie să țină cont de numărul locuitorilor.

PSD ține cu dinții de funcționarii primăriilor pe care le păstorește

Este cel mai important obiectiv asumat de primul ministru, care ar scădea semnificativ deficitul bugetar, mai mult decât creșterea TVA la 21%, reorganizarea companiilor de stat, reducerea de cheltuieli în sistemul de învățământ sau tăierea într-un timp rezonabil a pensiilor speciale ale magistraților.

Potrivit ultimelor declarații, Bolojan nu renunță la tăierea a 10% din posturile din administrație, obiectiv cu care e de acord și președintele Nicușor Dan. În situația în care acest obiectiv ar fi asumat de întreaga coaliție, 13.000 de funcționari din cei 130.000 care lucrează acum în administrația locală ar pleca acasă, iar peste 2.000 de primării din cele 3.000 nu vor mai cheltui din fondurile proprii și din alocările de la bugetul de stat 70% doar pe salarii. 

„Ceea ce am propus nu este să facem pseudoreforme, pentru că acestea se întorc, inevitabil, împotriva noastră“, a declarat premierul Bolojan.

Sorin Grindeanu, fostul premier sub domnia lui Dragnea, și camarila primarilor obedienți

Rezistența la proiectul asumat de Guvern vine, cum era de așteptat, din partea PSD, care la alegerile locale de anul trecut a câștigat peste jumătate din numărul primarilor și 25 de președinți de consilii județene. Tăierea de posturi din camarila primarilor ar fi ca și cum PSD și-ar tăia singur craca de sub picioare. În plus, se apropie Congresul partidului din 7 noiembrie, în care interimarul Sorin Grindeanu este singurul candidat la șefia partidului, însă e nevoie de susținerea echipei de conducere anunțate deja de fostul premier de cursă scurtă sub domnia lui Liviu Dragnea, care s-a ținut cu dinții de scaun până ce guvernul său a căzut în urma moțiunii de cenzură a propriului partid.

Contracandidatul său Titus Corlățean și-a retras candidatura în momentul în care a fost conștient că nu ar avea nici o șansă, marea parte a liderilor PSD fiind de partea lui Grindeanu. La retragerea din cursă, Corlățean a făcut o declarație severă la adresa partidului: „PSD a devenit un spaţiu dominat de tranzacţii, frici şi calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorinţă de reformă.“

În aceste condiții, e puțin probabil ca până la Congresul social-democraților tăierea a 13.000 de posturi din administrația locală să fie agreată de PSD. 

Numărul mandatelor de primar, braț la braț cu corupția

S-a vorbit mult în spațiul public despre impunerea unei limite de două mandate de primar și de președinte de consiliu județean, însă politicienii s-au ferit să ia în serios această propunere a societății civile, motivul fiind lesne de înțeles: aleșii locali au fost în multe cazuri agenții electorali ai partidelor și deopotrivă sursa unor venituri ilicite prin concubinajul cu politicienii de la vârful puterii.

Pe de altă parte, alegătorii au fost păcăliți cu promisiuni deșarte ori obligați să voteze același candidat care le-a asigurat ajutoare sociale și alte beneficii la limita legii. În multe cazuri, zeci de ani de domnie asupra unui municipiu, oraș sau comună au curs braț la braț cu scandalurile, corupția, de regulă cu infracțiunile de abuz în serviciu și luare de mită. Dau doar câteva exemple. 

Florentin-Costel Pandele (aflat la al șaptelea mandat de primar al orașului Voluntari): Numele soțului Gabrielei Firea e legat de scandalul iscat de „azilele groazei“. Pandele susține că nu a fost informat de subalterni despre azilul din Voluntari unde peste o sută de vârstnici și persoane cu dizabilități erau supuși unor tratamente inumane, deși vecinii imobilului au trimis mai multe memorii primăriei, în care sesizau, printre altele, că „din demisolul clădirii se aud țipete, gemete, zgomote de altercații“. 

Tudor Pendiuc (șase mandate de primar al municipiului Pitești) a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită. După doi ani, a fost eliberat.

George Scripcaru (cinci mandate de primar al municipiului Brașov) a fost achitat de patru ori în procesele deschise de DNA pentru mai multe infracțiuni, între care acuzația de șantaj.  

Cătălin Cherecheș (trei mandate de primar al municipiului Baia Mare) a fost condamnat în 2023 la 5 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată. În ziua pronunțării sentinței definitive a fugit în Germania, de unde a fost extrădat pentru executarea pedepsei.

28 de ani de domnie asupra unei comune

Multe comune și chiar orașe din România sunt locuri în care nu se întâmplă nimic de ani și ani de zile. Primarii consumă mandat după mandat fără să pună măcar o cărămidă pentru dezvoltarea localităților pe care le păstoresc în virtutea unor promisiuni electorale demagogice de genul fantasmagoriilor prezidențiabilului pro-rus Călin Georgescu, din cauza căruia era cât pe-aci ca România să piardă busola către Europa. 

Oamenii îi aleg și a doua oară, și a treia oară, recordul ajungând la șapte mandate: este și cazul fostului primar al comunei Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, care a predat ștampila puterii locale abia la alegerile din 2024, după 28 de ani în care nu a făcut nimic pentru localitățile comunei cu un potențial turistic enorm. Conform Declarației de avere, Secăreanu și-a asigurat un salariu de aproape 2.000 de euro pe lună, în situația în care întreaga comună are mai puțin de o mie de suflete. E de neînțeles cum locuitorii satelor l-au ales „fără număr, fără număr“, deși au văzut an de an cum îi creștea averea înscrisă pe numele fiului și al soției. Dumitru Secăreanu a reușit să scape de un dosar de corupție în care în 2015 au fost trimiși în judecată de DNA jumătate din primarii și viceprimarii județului Argeș împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constantin Nicolescu și fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici. În 2023, toți inculpații au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.