E pentru a doua oară când Bookfest Chișinău, plasat sub dublul patronaj al președinților Klaus Iohannis și Maia Sandu, se desfășoară în spațiul Mediacor de la Universitatea de stat din Chișinău. O sală multifuncțională modernă, care ar face mândria oricărei capitale. Primele patru ediții ale Bookfest Chișinău s-au organizat în pavilioanele Moldexpo – un teritoriu generos, pitoresc, înconjurat de parcul de la Lacul Morilor, dar mai periferic, greu accesibil pentru oaspeții și locuitorii urbei. Mutarea Târgului la Mediacor – o inițiativă a rectorului Igor Șarov – a creat un mare avantaj: ai numeroase rute de transport, poți face plimbarea și pe jos.

Mai departe, câteva spicuiri de la evenimentele Bookfestului.

Adrian Cioroianu și Mariana Sipoș

Istoricul Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO, ex-ministru de Externe, scriitor și publicist apreciat, a deschis seria lansărilor cu volumul „Frumoasă era Sena pe sub florile mele. Notele unui ambasador român la Paris între Bataclan ‘15 și COVID-19” (Curtea Veche, 2023). O cronică a realităților politice, culturale, sociale și... vinicole franceze, dar și un raport sui generis asupra activității sale la UNESCO. Însemnări cumulate pe parcursul celor 5,5 ani la Paris, re-plămădite într-o narațiune captivantă. Adrian Cioroianu este cunoscut în Moldova și grație rubricii sale de la TVR, „5 minute de istorie”, cu ediții filmate inclusiv la Chișinău și Cernăuți.

Tot Adrian Cioroianu a moderat un dialog cu scriitoarea și traducătoarea Mariana Sipoș, fostă ambasadoare a României în Columbia, despre volumul tradus de aceasta: „Suntem deja uitarea ce vom fi” de scriitorul columbian Hector Abad Faciolince – o sfâșietoare carte de memorii despre familia și tatăl autorului, ucis de gherilele de dreapta, dar și despre tragedia din Ucraina. Tot Mariana Sipoș semnează și traducerea unei autobiografii a filozofului Fernando Savater, apărută la Eikon – o tenace editură condusă de Valentin Ajder, cu multe lansări la Chișinău, când am avut plăcerea să-l revăd și pe clujeanul Oleg Garaz – muzicologul și eseistul născut la Soroca, care și-a prezentat la Bookfest o impresionantă serie de studii de specialitate, consacrate lui Pascal Bentoiu, Emil Cioran ș.a.

„Anul Cantemir” la Chișinău

În 2023, anul comemorării lui Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la moarte –, Bookfestul ne-a prilejuit lansarea a patru volume: „Inorogul la porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir” de Bogdan Crețu (Ed. Cartier, 2023, ediția a II-a), „Cantemir: Inorogul în lavirinthul neștiinței” de Ligia Ruscu (Ed. Polirom, 2023) și „Dimitrie Cantemir, un destin românesc în Luminile europene” de Ștefan Lemny (Ed. Junimea, 2023).

Un eveniment, cu participarea autorilor, moderat de criticul literar Nina Corcinschi. Dezbaterea, care a pus în lumină personalitatea multilaterală a izvoditorului „Istoriei ieroglifice” (proaspăt reeditată la Junimea, Iași), s-a animat subit în momentul când cineva a întrebat despre adversitatea dintre Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu. Povestea aceasta, foarte „românească”, să recunoaștem, merită o conferință aparte.

Autorii Humanitasului, la mare căutare

Și în acest an Editura Humanitas a adus la Chișinău cărți valoroase. Cristian Preda și-a lansat volumul „De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii...”. Radu Paraschivescu a venit cu „Garoafe la bordel”, bestsellerul verii 2023 – povestiri cu o tentă satirică: „romglenza” din multinaționale, TV-mania cu exagerările ei penibile, moravurile galeriilor de suporteri, „invazia” românilor în Marea Britanie ș.a.

Pentru cartea „Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană”, publicul din Chișinău a avut o atracție aparte, provocată de subiectul cărții și de faima de cineast a lui Cristian Mungiu. O istorie uluitoare, dramatică, pe care Mungiu a avut răbdarea să o noteze și să o redea cu un talent de povestitor înnăscut.

Un alt autor de succes la Bookfest Chișinău, iubit și prețuit, a fost Ioana Pârvulescu, cu romanele „Inocenții”, „Prevestirea” și cu cartea pentru copii „Invizibilii”. Reconstituirile Ioanei Pârvulescu – specialitatea ei recunoscută – au amplitudini spectaculoase, de la amintiri din copilărie până la vremurile profetului biblic Iona, cel înghițit de „peștele cel mare”. Un roman de o savoare unică.

Cătălin Dorian Florescu – prozatorul român născut la Timișoara și rezident în Elveția, care scrie în limba germană – și-a prezentat mai multe cărţi și a vorbit despre romanul „Turnul de foc” ("Der Feuerturm"), care va fi publicat în traducere la Humanitas, făcând o pledoarie emoționantă pentru poetic și autentic în literatură. Publicul basarabean îl va descoperi cu încântare.

Denisa Comănescu, director Humanitas Fiction, ajutată de Ioana Pârvulescu, Alexandru Cosmescu, Radu Paraschivescu și Alexandru N. Stermin, au vorbit despre ultimele apariții din colecția de traduceri din literatură universală.

Și tot la Bookfest Chișinău...

Radu Vancu a fost protagonistul dezbaterii „Dacă literatura e miraculoasă, nu-i fiindcă explorează omul, ci fiindcă-l inventează”, alături de Paula Erizanu și Alexandru Cosmescu. Tot Radu Vancu și-a lansat noua sa carte de poeme „Kaddish” (Editura Max Blecher, 2023).

Între evenimentele Editurii Cartier aș remarca „Eutopia. Concepte, identități și istorii românești” de Liviu Neagoe.

Scriitorii Val Butnaru (roman) și Leo Butnaru (dialoguri) şi-au prezentat noile apariții editoriale.

Alex Cozer a susținut un dialog foarte gustat de public cu Cristian Tudor Popescu pe marginea cărții acestuia „Dumnezeu nu e mort. Note, fișe informative” (Polirom, 2023).

Aș vrea să menționez în mod special și prezența Editurii Paralela 45, instituție animată de scriitoarele Diana Iepure și Cătălina Bălan, care au lansat colecția „Prima dragoste – prima colecție de literatură română contemporană dedicată publicului Young Adult din România”. Tot ele au moderat dezbaterea „Scriitorul militant pentru gândirea liberă”, pornind de la cărțile scriitorului ucrainean Andrei Kurkov.

Concluzii și doleanțe

Prezența fizică a autorilor din România la Bookfest Chișinău, mai ales când aceștia sunt și personalități culturale cunoscute, a atras publicul ca un magnet. Venirea lor la Chișinău validează o dată în plus Basarabia ca spațiu cultural românesc. Autorii au vorbit, au oferit autografe și... au vândut copios. Doar un exemplu: cartea lui Cristian Mungiu despre bunica sa de la Cahul s-a epuizat momentan în seara întâlnirii cu cineastul-autor.

Lidia Bodea și Gabriela Maaz (Humanitas), Gheorghe Erizanu (Cartier), Iurie Bârsa (ARC), Gheorghe Prini și Mircea V. Ciobanu (Știința) și alți editori pe care i-am menționat mai devreme, au știut să dea prestanță Bookfestului, iar Mihai Mitrică, președintele Asociației Editorilor din România, ca și în anii precedenți, a fost un factotum, energic și omniprezent. Actuala ediție a beneficiat și de moderatori excelenți: Moni Stănilă, Nina Corcinschi, Maria Pilchin, Paula Erizanu, Virgil Pâlariuc, Valentin Ajder.

Un minus: sala expozițională prea mică de la Mediacor în raport cu pavilioanele de la Moldexpo. Spațiile de depozitare reduse au limitat numărul de standuri și tirajele de carte aduse spre vânzare.

O altă scăpare: vizitatorii trebuiau să-și ia de acasă o sticlă de apă (în plină caniculă!), la Târg n-aveai unde să bei o cafea, să-ți cumperi niște sandvișuri. Or, se știe: dacă reușești să-ți mai potolești setea și foamea, mai ai puteri să stai la Târg, să revii, să mai cumperi cărți, să asiști la mai multe lansări. Noroc că aceste carențe logistice au fost surclasate prin valoarea cărților expuse și calitatea evenimentelor. Dar este o temă de reflecție în perspectiva organizării edițiilor viitoare ale Bookfest Chișinău.

Să mai spunem că de mult e timpul ca autoritățile Republicii Moldova să înlăture toate barierele vamale pentru cartea românească. Faptul că transporturile de acest gen încă mai întâmpină dificultăți este inadmisibil. „Podurile de carte” sunt cele care-i unesc pe românii de pe cele două maluri ale Prutului, înaintea altor conexiuni pe care le-au făcut posibile.