Salonul de Carte a fost prefațat, în aceeași zi de 28 august, de Gala Premiilor Literare a Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul editorial 2023, și tot atunci a avut loc, la Chișinău și Suceava, Congresul Istoricilor Români.

Bookfest Chișinău, găzduit de Centrul Mediacor al Universității de Stat din Moldova, a beneficiat de înaltul patronaj al președintelui României, Klaus Iohannis, și al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.

Editurile Humanitas, Cartier, Polirom, Arc și Paralela 45 au suscitat cel mai mare interes al publicului, dar au fost și edituri mai mici, dar robuste, de felul editurii Eikon, condusă de harnicul Valentin Ajder, care a avut lansări memorabile, între altele și un roman inedit de Paul Goma, de a cărui posteritate editorială se îngrijește doamna Mariana Sipoș.

Alte edituri importante, precum Știința de la Chișinău și Junimea de la Iași, au organizat lansări și dezbateri în special la Muzeul Național al Literaturii Române, cu autori valoroși: Lucian Vasiliu, Valeriu Stancu (coordonatorul unei „Antologii a Poeziei Europene”), Adrian Popescu, prof. Ion Pop, Mircea A. Diaconu, Ștefan Hostiuc, Adrian Dinu Rachieru, Arcadie Suceveanu ș.a. La Muzeu, aceștia au fost primiți de o echipă inimoasă, în frunte cu directoarea Maria Șleahtițchi, foarte generoasă... cu timpul. Acel timp care la Mediacor era extrem de grăbit și parcimonios.

„Aurul Pisicii” și „Libertatea de depresie”

Autorii foarte căutați ai Editurii Humanitas au fost și în acest an Ioana Pârvulescu și Radu Paraschivescu.

O profesionistă a reconstituirilor literare din „Belle Époque” și interbelice, dar și a unor timpuri imemoriale, Ioana Pârvulescu, o prozatoare foarte iubită și în Basarabia, ne-a surprins cu un roman de dragoste: „Aurul Pisicii”. O dramă sentimentală foarte emoționantă, cu răsturnări neașteptate de situație. O luptă cu timpul, care la un moment dat o ia de-a-ndoaselea și dezvăluie imposibilitatea refacerii unor legături dintre doi iubiți, el și ea, despărțiți de câteva decenii de viață, care tulbură totul.

Radu Paraschivescu se dovedește, o dată în plus, în „Libertatea de depresie” (2024) un extraordinar observator al realităților românești, le cartografiază la firul ierbii, denunță absurdul, patriotismul gongoric, promiscuitatea vieții la bloc, ironizează năravuri și moravuri: politice, mediatice, clișeele de limbă, care au inundat presa, „triumfalismul carpatin” din sportul românesc etc. Este un cenzor al mentalităților păguboase, în care se pot recunoaște și basarabenii.

Alte evenimente Humanitas: „Ce vrem de la președintele țării? Ghid civic pentru alegătorii români”, un volum semnat de Cristian Preda, Ciprian Mihali și Sorin Ioniță. În colecția „Raftul Denisei” s-au lansat traducerile: „Ochii Monei” de Thomas Schlesser, „Cartea gâștei” de Yiyun Li, „Brooklyn” de Colm Tóibín și „Viața intimă” de Niccolò Ammaniti. 

Mihaela Noroc a venit cu două albume de senzație: „Lumea fetelor: Portrete și povești din jurul pământului” și „Atlasul frumuseții: Femeile lumii în 500 de portrete”. O altă apariție insolită: „Am fost la capătul lumii” de Liviu Stănescu – un călător impenitent, nonconformist, în peste o sută de țări, și o prezență scenică de star rock.

Alte lansări și dezbateri

Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, și-a lansat volumul de poeme „Neîndemnatic de viu” (ART, 2023) și o carte de confesiuni „Dublu autoportret” (Polirom, 2024), relatând experiența terifiantă prin care a trecut în timpul represiunii din 21 decembrie 1989, când ar fi putut sfârși tragic, la fel ca mulți tineri, dacă nu cădea Ceaușescu.

„O progenitură dușmană” – un volum autobiografic de Nicolae Negru, despre o copilărie petrecută în Siberia, unde fusese deportat cu întreaga familie.

Maria Șleahtițchi: „Romanul generației 80 (Geo) poietică”. Eseu (ediția a II-a reconceptualizată și adăugită). Un foarte solid studiu care proiectează o viziune transnațională asupra unei generații de prozatori români (inclusiv basarabeni) și central-europeni, apropiați ca sensibilitate și formulă estetică: 400 de romane „topite” într-o narațiune critică de o remarcabilă coerență.

 „Călăuza tibetană”, un nou roman de Val Butnaru (Arc, 2024). „Times New. Roman 12/18” de Emilian Galaicu-Păun  (Cartier, 2024). Alexandru Popescu și-a lansat al treilea roman: „Ecografie” (Arc, 2024).

„Stat captiv, mod de folosire: Republica Moldova”, de Vitalie Ciobanu. O cronică subiectivă a unui deceniu politic, 2009-2009, care începea cu debarcarea regimului Voronin, în urma revoltei tinerilor de la 7 aprilie 2009, și se termina cu fuga oligarhului Plahotniuc.

Șirul evenimentelor a continuat...

„Panorama postcomunismului în Republica Moldova” (2 vol.), coordonată de Liliana Corobca (Polirom, 2024). O masă rotundă cu 4 autori care semnează câteva capitole de bază ale studiului: Nina Corcinschi, Iulian Fruntașu, Diana Cheianu, Ion Xenofontov, Liliana Rotaru.

Antologia de proză scurtă „Garderoba”, apărută la Editura Paralela 45, instituție administrată de scriitoarele Diana Iepure și Cătălina Bălan, a fost lansată în cadrul unui spectacol inedit cu muzică, recitaluri și prezentare de modă la teatrul „Alexe Mateevici” din Chișinău.

 „Scriitorii basarabeni și piața de carte străină: ce avem de oferit? – o dezbatere organizată de Editura Arc și moderată de Iulian Ciocan, cu participarea traducătoarelor Florica Courriol (Paris), Jarmila Horáková (Praga) și Livia Stoia (București). 

Editura Institutului Cultural Român a lansat ediția în limba engleză a albumului „Mănăstiri și biserici din Transilvania între secolele XIII-XVIII - Monasteries and Churches of Transylvania. 13th to 18th Centuries”. Un volum masiv coordonat de Pr. Iustin Marchiș, care „explorează patrimoniul religios și arhitectural al Transilvaniei, un teritoriu multicultural și multiconfesional.” La lansare au fost prezenți Pr. Iustin Marchiș, istoricul și criticul de artă Vladimir Bulat și Dana Ionescu (editor, traducător și publicist).

Și-i voi menționa și pe alți colegi care au moderat și au vorbit în cadrul evenimentelor de la Bookfest: Lidia Bodea, Emilian Galaicu-Păun, Teo Chiriac, Mircea V. Ciobanu, Maria Pilchin, Moni Stănilă. Constantin Cheianu.

Cristian Tudor Popescu la Bookfest

Un punct de interes al Salonului, prin tradiție, a fost întâlnirea publicului cu Cristian Tudor Popescu, pornind de la cel mai recent volum al său: „Râsul Dracului” (Polirom, 2024), a moderat jurnalistul Alex Cozer. Un larg estuar de teme, de la semnificația unor mituri și „conduite” ale lui Dumnezeu până la războiul din Ucraina și alegerile prezidențiale de la București și Chișinău din această toamnă.

L-am întrebat pe CTP: „Pentru cine să voteze cetățenii români din R. Moldova, în condițiile în care, așa cum spuneți, oferta electorală din România este foarte palidă?” Răspunsul lui: „Orientați-vă spre candidatul despre care intuiția vă spune că va menține România ferm ancorată în spațiul euroatlantic, votați pentru omul care nu va defecta în favoarea rușilor. Aici, în Moldova, opțiunea este clară: Maia Sandu!”

Scepticismul lui Cantemir nu mai ține

PreședintaMaia Sandu, de altfel, a vizitat Bookfestul pe 31 august, de Ziua Limbii Române. A cumpărat cărți, a vorbit cu oamenii, a făcut poze, a luat autografe de la autori. Ne-am fi bucurat dacă venea și Klaus Iohannis, aflat în aceeași zi într-o vizită de solidaritate la Chișinău. Un dialog cu basarabenii, la sfârșit de mandat, ar fi fost o idee inspirată.

Un studiu realizat de expertul Veaceslav Ioniță spune că în 2023 în R. Moldova s-a importat cel mai mare număr de cărți din România de la independență încoace, în valoare totală de 10 mil. de dolari, dublu față de perioada 2016-2020. Basarabenii, se pare, citesc tot mai mult în limba română și sunt dornici de evenimente culturale de calitate, cum a fost și ediția 2024 a Bookfest Chișinău.

Dacă începem să-l contrazicem pe Dimitrie Cantemir în ce privește lipsa adicției la carte a moldovenilor, este și meritul extraordinar al lui Mihai Mitrică, președintele Asociației Editorilor Români – un excelent manager, un adevărat „argint viu” al Bookfest-ului: atent, eficient, prevenitor. Avem mare nevoie de asemenea oameni care știu să miște lucrurile.