Obiectivul a fost ambițios: Europa dorea să livreze Kievului un milion de obuze de artilerie până în martie. Scopul era reducerea superiorității militare a Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Dar - au recunoscut-o și experții prezenți la Conferința pentru Securitate de la München (MSC), desfășurată săptămâna trecută - promisiunea nu poate fi ținută. De vină este structura industriei europene de armament. Speranțe există, însă: producătorii fac ajustări și își cresc capacitățile. Iar diverse noi colaborări ar putea ajuta și Ucraina.

Directorul general al companiei germane de arme Rheinmetall, Armin Papperger, a sosit cu cinci minute întârziere la una dintre cele mai discrete runde de discuții de la München, dedicată unui subiect de altfel fierbinte: ”Cum să acoperim lacunele din producția de armament a Europei”. Prețul acțiunilor Rheinmetall a crescut de patru ori, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Grupul produce, printre altele, tancuri pentru armata germană (Bundeswehr) dar și muniție pentru blindatul antiaerian Gepard, folosit și în Ucraina.

O reconversie care necesită timp

Pe 24 februarie se împlinesc doi ani de la ordinul de atac asupra Ucrainei dat de președintele rus Vladimir Putin. În acest moment, în unele dintre fabricile Rheinmetall se lucrează în trei schimburi și noi puncte de producție sunt în plan. Achiziția de către concernul german a fabricii Automecanica de la Mediaș, o investiție strategică evident conectată la teatrul de război din vecinătatea României, este în acest moment în ultima fază - se așteaptă avizul Consiliului Concurenței de la București.

Politicienii din Germania, în special ministrul social-democrat al Apărării Boris Pistorius, fac apel la Bundeswehr, și de altfel întreaga țară, să devină ”pregătiți de război”, pentru a putea descuraja ipotetica intenție a Rusiei de a lansa un viitor atac împotriva unei țări NATO. Și chiar dacă Germania este întotdeauna clasată printre cei mai mari cinci exportatori de arme din lume în rapoartele anuale ale Institutului de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), această pregătire durează mult mai mult decât s-ar fi așteptat până și experții în securitate.

Firmele mijlocii au probleme mari

În timp ce un gigant industrial precum Rheinmetall poate finanța relativ rapid investiții, din propriile rezerve, pornirea acestora de către multe companii mai mici nu este la fel de la îndemână, explică directorul general al Asociației Federale a Industriei de Securitate și Apărare (BDSV), Hans Christoph Atzpodien, într-un interviu pentru DW. Atzpodien vorbește în numele a 200 de firme germane, dintre care 80% nu au mai mult de 300 de angajați. ”Multe sunt foarte specializate” și produc subansamble pentru alți fabricanți, spune reprezentantul industriei. Reprezintă, practic, clasa de mijloc clasică germană.

Guvernul federal german a anunțat recent că va atinge așa-numita țintă de două procente a NATO pentru prima dată în acest an. Statele membre ale Alianței s-au angajat să investească cel puțin două procente din produsul lor intern brut în forțele armate.

Infuzie de fonduri speciale

Cu toate acestea, Germania atinge obiectivul doar pentru că au fost incluși bani din fondul special de 100 de miliarde de euro pe care cancelarul Olaf Scholz l-a anunțat după începerea invaziei majore a Ucrainei de către Rusia lui Putin. Banii suplimentari vor fi folosiți pentru finanțarea, printre altele, achiziției avioanelor de luptă americane F-35.

Cu toate acestea, bugetul obișnuit pentru Bundeswehr rămâne aproximativ același. Spre acesta se îndreaptă însă atenția companiilor mai mici din industria germană a armamentului, consideră expertul militar Jürgen Fischer, redactor-șef al revistei European Security & Technology. ”Avem nevoie de comenzi”, a spus un reprezentant al industriei de apărare la mai devreme amintita dezbatere care a avut loc la MSC pentru identificarea soluțiilor care să rezolve lacunele europene din branșă.

Mai multă cooperare în industria de apărare

La dezbatere, ministrul ucrainean responsabil de industriile strategice, Alexander Kamîșin, s-a așezat în mijlocul podiumului de discuții. ”Facem progrese”, a precizat oficialul de la Kiev, după întâlnire, într-o declarație oferită DW. La doi ani după începerea invaziei Rusiei, Kamîșin, al cărui minister administrează producția de arme în Ucraina, s-a întâlnit la München cu managerii germani din industria de profil pentru a discuta despre posibilitatea de a deschide noi societăți mixte. În ianuarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat astfel de proiecte între țara sa și companii din Uniunea Europeană, în timpul unei călătorii în cele trei state baltice și Polonia. Ucraina încearcă să producă în viitor mai multe tipuri de muniții și echipamente militare în propria țară - cu know-how occidental.

Problemele producției de armament din statele europene se suprapun din ce în ce mai mult cu cele din Ucraina. La München, șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, a atras atenția că anumite tipuri de muniții oferite de națiunile susținătoare pot fi folosite doar la sisteme de artilerie foarte specifice. NATO a recunoscut că, deși proiectilele au aceeași dimensiune, tehnologia de control este adesea diferită. În trecut, armonizarea a eșuat din cauza birocrației militare a statelor membre europene.

Muniție cehă pentru Ucraina

O soluție a fost avansată de președintele ceh, Petr Pavel, militar de carieră retras și fost oficial de rang înalt NATO. Ministerul Apărării de la Praga și producătorii locali de armament au identificat obuze fabricate în Cehia care ar putea fi recumpărate pentru a fi apoi livrate Ucrainei. ”Din câte știu, companiile noastre au identificat până la 500.000 de proiectile NATO de calibru 155 milimetri și până la 300.000 de obuze de calibru 122 milimetri în întreaga lume”, a precizat Pavel. Mai trebuie găsită calea prin care se poate asigura finanțarea operațiunii.

Germania vrea de asemenea să ajute cât mai rapid posibil. Pentru a se asigura că și companiile mai mici de apărare vor crește producția, guvernul ar trebui să ofere în viitor mai multe garanții de achiziții. Ministrul federal al Economiei, ecologistul Robert Habeck, a recunoscut că o asemenea evoluție ar fi atât în folosul Bundeswehr cât și, de asemenea, al Ucrainei.