1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Brexit: Ce ar însemna un ”No Deal”?

Barbara Wesel
21 decembrie 2020

Premierul britanic Boris Johnson a evocat pentru prima dată în cadrul negocierilor posibilitatea unui Brexit dur. Ce s-ar întâmpla dacă nu va exista un acord comercial între țara sa și UE la 1 ianuarie 2021?

Coloana interminabila de camioane la intrarea in Eurotunnel, vineri, 18 decembrie
Coloana interminabila de camioane la intrarea in Eurotunnel, vineri, 18 decembrieImagine: Gareth Fuller/empics/picture alliance

A fost pentru prima dată când premierul britanic a afirmat că este ”foarte, foarte probabil” ca divorțul Marii Britanii de Uniunea Europeană să fie unul dur, lipsit de acord. Deși acesta nu este scenariul dorit, el ar permite țării ”să facă exact ceea ce dorește începând din ianuarie”, a precizat Johnson.  

Până la acest moment, Johnson a vorbit mereu despre un ”deal Australian”, atunci când se invoca posibilitatea ca Marea Britanie să nu încheie un acord comercial cu Uniunea Europeană. Până când fostul prim-ministru australian i-a tulburat liniștea. ”Aveți grijă ce vă doriți. Relația Australiei cu UE sub aspect comercial nu este ceea și-ar dori Londra”, a declarat Malcolm Turnbull. 

Aceasta ar însemna ca toate schimburile comerciale să se desfășoare potrivit regulilor stabilite de Organizația Mondială a Comerțului, care, în unele sectoare, numai avantajoase nu sunt!

Pe lângă reguli ținând de comerț, un acord cu UE cuprinde și alte aspecte care reglementează colaborarea viitoare între cele două părți, de la cooperarea între forțele de poliție până la piața de energie, și care nu s-ar mai aplica în absența unui ”deal”. Care ar fi schimbările determinate de un asemenea scenariu?

Porturi și granițe

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris JohnsonImagine: Frank Augstein/AP Photo/picture alliance

Potrivit unui scenariu al guvernului britanic, până la 7.000 de camioane ar putea efectiv bloca Dover și alte porturi din Marea Britanie, cu timp de așteptare de până la două zile. Începând cu 1 ianuarie 2021, Uniunea Europeană intenționează să reintroducă controalele vamale. În această situație, camioanele de marfă, care până acum urcau și coborau fără probleme de pe feriboturi, vor avea de înfruntat o birocrație enormă, de la declarații vamale și fiscale până la certificate de proveniență și atestate veterinare. 

Numai la Dover sunt îmbarcate în prezent circa 10.000 de camioane pe zi. În apropierea portului, în zona Kent, au fost construite imense locuri de parcare pentru TIR-uri. Londra ia în calcul costuri suplimentare în valoare de 13 miliarde de lire pentru companiile britanice.

Călătorii și turism

Turișii din Marea Britanie vor fi nevoiți să se așeze la coadă la ghișeele destinate călătorilor din afara UE, își pierd asigurarea de sănătate valabilă în mod automat în UE și vor avea nevoie, probabil, de o carte de asigurare internațională și un permis auto. 

Începând cu 1 ianuarie, pe fondul restricțiilor vizând combaterea coronavirusului, britanicii nu vor mai avea temporar permisiunea de a intra în UE. Pentru animalele de companie va fi obligatorie prezentarea unor certificate de sănătate, iar britanicii care dețin o locuință în UE vor putea sta maximum 90 de zile pe semestru pe teritoriul Uniunii. Acestea sunt câteva dintre subiectele care au stârnit vâlvă în presa britanică. 

Bunuri

Portul DoverImagine: Gareth Fuller/dpa/picture alliance

Industria auto britanică are mari temeri legate de un Brexit fără acord. Compania Nissan, cu filiala în orașul portuar Sunderland a sugerat deja că își va închide fabrica. Din cauza timpului de așteptare din porturi, lanțurile de aprovizionare "just-in-time" se vor prăbuși. În acest moment, fabrica Honda din Swindon are producția suspendată. 

În plus, conform normelor OMC, taxe de 10 la sută sunt percepute la autovehicule. Aceasta ar însemna sfârșitul competitivității și pierderea a mii de locuri de muncă, inclusiv în rândul furnizorilor de subansamble. Industria farmaceutică britanică are nevoie de aprobări suplimentare suplimentar din partea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) pentru a-și putea vinde produsele în UE. Asta costă mult timp și bani.

Agricultură 

Noi tarife UE se vor aplica pentru produsele agricole. Acestea sunt cu aproximativ 30 la sută mai mari pentru produsele lactate, cu 40 la sută și chiar mai mult pentru carnea de vită și miel. Împreună cu eliminarea subvențiilor UE, care reprezintă aproximativ jumătate din veniturile fermierilor, acest lucru ar putea însemna sfârșitul pentru mii dintre ei. Mulți fermieri au votat pentru Brexit pentru că nu și-au putut imagina un ”No Deal”. 

Piața financiară și serviciile 

De departe, cel mai important bun de export britanic sunt serviciile bancare. Așa-numitul ”passporting”, adică dreptul de a lucra în UE, a fost deja pierdut de bănci și asigurări la 1 ianuarie 2020. În viitor, acestea vor avea nevoie de echivalarea reglementărilor lor de către UE, pe care Bruxelles-ul o poate retrage oricând. 

Punct de control la aeroportul Heathrow din LondraImagine: Getty Images/N. Hallen

Unele companii au fondat filiale europene pentru orice eventualitate. UE are încă nevoie de anumite servicii financiare din partea London City, dar Parisul, Frankfurtul și alte centre bancare își propun să devină treptat mai independente. Prin urmare, viitorul centrului financiar londonez este incert. Avocații, arhitecții sau inginerii din Marea Britanie își pot pierde calificările și pot avea nevoie de costisitoare vize de muncă pentru a putea lucra în UE. Acest lucru se aplică și artiștilor: orchestrele britanice, de exemplu, sunt deja îngrijorate de viitorul turneelor lor în Europa.

Consecințele pentru UE 

Una din afirmaţiile frecvente legate de Brext este că ”ambele părți pierd”. Sau că Marea Britanie pierde mai mult decât UE, deoarece aceasta din urmă asigură aproape 50 la sută din volumul comercial britanic. ”Noi suntem 27, britanicii sunt o singură țară”, spune Maria Demertzis de la ”think-tank”-ul Bruegel din Bruxelles. ”Suntem cea mai bogată piață internă din lume, cu peste 400 de milioane de consumatori”, subliniază aceasta. 

Totuși, și UE ar putea simți efectele nefaste ale lipsei unui acord de Brexit. În principal Olanda, Belgia și nordul Franței, unde se află furnizorii pentru companiile britanice sau unde comerțul a fost deosebit de intens. Pe cifre, marea perdantă ar fi Germania, unde totuși companiile s-au pregătit deja pentru Brexit, Marea Britanie căzând de pe locul trei pe locul cinci pe lista partenerilor comerciali. 

Irlanda este un caz special, în care economia este în mod tradițional strâns legată de Marea Britanie. Nu întâmplător guvernul de la Dublin avertizează insistent asupra riscurilor pe care le-ar presupune lipsa unui acord.