Un steag-curcubeu uriaș a fost purtat sâmbătă după-amiază de zeci de voluntari spre Piața George Enescu, în centrul Capitalei, în timp ce din boxe s-a auzit „Born This Way” al lui Lady Gaga. Coloana a fost atât de lungă încât coada ei încă nu plecase din Piața Victoriei când participanții au ajuns la clubul mare pe care se proiectează meciurile din Campionatul Mondial de fotbal. Doar tobele au mai acoperit vocea cântăreței, oprită din când în când pentru sloganuri despre dragoste, drepturi, acces la servicii medicale, educație incluzivă și parteneriat civil. Pe deasupra mulțimii au plutit baloane de săpun lucitoare în lumina soarelui. Au venit zeci de mii de participanți tineri și familii cu copii.

A fost a 21-a ediție a Bucharest Pride, organizat de asociația ACCEPT pentru drepturile comunității LGBTQIA+. Sub sloganul „All of Us” și în aniversarea a 30 de ani de la înființarea ACCEPT, marșul s-a desfășurat într-un context în care peste 100.000 de persoane cer recunoașterea parteneriatului civil în România. Asociația MOZAIQ a depus o petiție în acest sens, la finalul lunii mai, în Parlament. Legalizarea parteneriatului civil ar garanta cuplurilor necăsătorite, gay ori hetero deopotrivă, drepturi esențiale, de la a vizita partenerul sau partenera în spital până la moștenire.

Protecție legală prin parteneriat civil

„România are nevoie de parteneriat civil în primul rând pentru a ne oferi protecție legală ca în orice alt fel de cuplu”, a spus Ștefan, în vârstă de 24 ani.

În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că statul român încalcă dreptul la viață privată și de familie prin lipsa unui cadru legal care să protejeze cuplurile de același sex. Trei ani mai târziu, legislația cerută de instanța europeană nu a fost încă adoptată. 

Rey, 33 de ani, a povestit că ea și partenerul său s-au căsătorit în 2020. Nu aveau asta în plan neapărat, dar au făcut-o din teamă. Li s-ar fi putut întâmpla oricând ceva în timpul pandemiei de COVID-19 și nimeni din familiile lor nu i-ar fi putut ajuta.

„Toate familiile ar trebui să fie protejate, ar trebui să aibă drept de moștenitor, drept de decizie unul pentru celălalt când se află în spital, când se află în situații de viață și de moarte”, a explicat Rey.

Despre parteneriatul civil se discută de mai mulți ani, însă politicienii români au refuzat până acum să-și asume o legislație în acest sens. E posibil să o facă în continuare, mai ales în contextul ascensiunii extremei drepte în România și în toată lumea. Tot sâmbătă, în prima parte a zilei, câteva sute de oameni în frunte cu europarlamentara Diana Șoșoacă au participat la Marșul Normalității, promotor al familiei „tradiționale”.

„Viitorul ideal este viitorul în care nu trebuie să plec din România ca să pot să-mi fac o familie”

Am provocat câțiva participanți la un exercițiu de imaginație, plecând de la manifestul ACCEPT: cum arată viitorul ideal?

„Viitorul ideal este viitorul în care nu trebuie să plec din România ca să pot să-mi fac o familie. Este viitorul în care nu mi-e frică noaptea să merg pe stradă în haine care sunt un pic altceva față de un tricou simplu și blugi”, a spus Ștefan, în vârstă de 24 de ani. Le-a mărturisit părinților lui că este gay în urmă cu 3 ani. „Au acceptat asta și în continuare mă iubesc foarte tare”, a explicat tânărul. Pentru asta, îi consideră eroii săi.

„E un viitor în care nu ne mai judecăm unii pe alții. În care ne acceptăm unii pe alții, pentru că fiecare e diferit în felul lui propriu”, a afirmat Olga, 36 de ani.

Pentru Antonella, prima femeie romă trans din România, eroina ei este Naomy Moldovan, prima femeie transgender din România. A murit în urmă cu doi ani, în Germania. „Violența împotriva femeilor trans din păcate duce la moarte. Naomy a oferit vizibilitate așa cum a putut. Și ea a vrut doar să cânte”, a spus Antonella. Viitorul ei ideal este unul cu acceptare și umanitate.

La fel și pentru Isadora, care se uită cu admirație către toate persoanele din comunitatea minorităților sexuale care se arată în fiecare zi și „dau încredere altor voci care stau în umbră”.