Proiectul de buget pe mai mulți ani al UE este gata: comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, vrea ca în perioada 2021-2027 să cheltuie cam 1300 de miliarde de euro. Adică 1,11% din Produsul Intern Brut al Uniunii. Suma reprezintă însă doar 2% din totalul cheltuielilor publice în statele membre. Prin urmare, din 100 de euro, doar 2 euro iau drumul bugetului gestionat de Bruxelles.

Bugetul actual al UE reprezintă 1% din PIB-ul total al UE, deci suma prevăzută pentru următoarea perioadă bugetară este mai mare, chiar dacă UE devine mai mică, prin plecarea britanicilor. Este o provocare pentru blocul comunitar, deoarece Regatul Unit este al treilea mare contributor la bugetul UE. "Gaura dată de Brexit" se va ridica la aproximativ 90 de miliarde de euro pentru cei șapte ani din perioada 2021-2027.

La fiecare șapte ani, Uniunea își reanalizează cheltuielile și încasările. De data aceasta se așteaptă o luptă dură între țările din estul și cele din sudul UE: miza este împărțirea banilor, așa-numitele "fonduri de coeziune". Este vorba de ajutoare financiare pentru regiunile din UE mai sărace și mai slabe structural. În Ungaria, de exemplu, practic toate proiectele publice de construcții sunt finanțate din bani comunitari. În Grecia este tot la fel.

Iată principalele provocări din dezbaterea bugetară:

+ Comisarul pentru Buget vrea să reducă fondurile de coeziune cu 7%. Subvențiile agrare ar urma să fie reduse cu 5%. Împreună, aceste două surse majore de cheltuială ar urma să nu mai reprezinte 80% din bugetul comunitar, ci doar 60%.

+ Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vrea să investească în noi activități. "Fiecare euro pe care îl cheltuim trebuie să genereze plusvaloare europeană", a afirmat Juncker la prezentarea bugetului. Este vorba de activități comune, vizând sarcini care nu au putut fi îndeplinite individual de statele membre. Juncker se gândește de exemplu la efortul comun de protejare a granițelor Uniunii. Ar fi nevoie în acest sens de 8800 de locuri de muncă noi. Bugetul autorității europene de protecție a frontierelor ar urma să fie triplat, la valoarea de 35 de miliarde de euro.

+ Statele care vor primi mai mulți migranți ar urma să fie răsplătite. Acesta ar fi un nou criteriu de care se va ține cont la împărțirea fondurilor structurale. Prin urmare, țări ca Polonia și Ungaria, care refuză să accepte refugiați, ar putea primi bani mai puțini de la Bruxelles. Polonia a amenințat deja cu un veto împotriva noului buget.

+ De asemenea, un stat membru va mai primi bani din noul buget doar dacă va îndeplini toate prevederile privind statul de drept enunțate de Comisia Europeană. "Avem nevoie de un mecanism nou, pentru a ne proteja bugetul de riscurile privind nerespectarea statului de drept, un risc prezent în țările fără o justiție independentă", a declarat Jean-Claude Juncker. Noul mecanism, adaugă Juncker, se va aplica tuturor celor 27 de state membre și nu vizează doar Ungaria și Polonia. Împotriva Poloniei se desfășoară în prezent o procedură oficială pentru acuzații de încălcare a regulilor statului de drept.

+ Pentru combaterea scăderii economice și a șomajului, Comisia de la Bruxelles a alocat 25 de miliarde de euro, alte 30 de miliarde fiind prevăzute pentru stabilizarea zonei Euro. Acestea sunt concesii făcute președintelui francez Emmanuel Maron. El a cerut crearea unui buget separat doar pentru țările din uniunea monetară - nu va exista însă așa ceva.

+ Fondurile de susținere a cercetării și a programelor educaționale de genul Erasmus nu vor fi reduse, din contră vor fi dublate. "Este o mare prioritate pentru noi. Schimburile educațional-culturale sunt cel mai bun mijloc de combatere a populismului", a declarat comisarul european pentru Buget Oettinger la prezentarea proiectului său în Parlamentul European. Sunt de asemenea prevăzuți bani pentru susținerea celor șase țări din Balcanii de Vest. Bugetul comunitar ar putea fi pus și mai mult la încercare în 2025, dacă Serbia și Muntenegru vor fi gata cu adevărat atunci să adere la UE.

+ Contributorii neți la bugetul european vor fi nevoiți să plătească mai mult, pentru a acoperi gaura dată de Brexit și cheltuielile suplimentare prevăzute. Germania ar putea plăti din 2021 considerabil mai mult, a avertizat ministrul de Finanțe Olaf Scholz la Berlin. Față de cele 14 miliarde de euro anual plătite acum de germani, ar putea fi vorba de 19 în noul buget.

+ Până acum, Germania este singura țară care s-a declarat dispusă să plătească mai mult. Alți contributori neți, precum Olanda și Austria, au respins deja majorarea contribuțiilor și amenință cu un veto. În anii următori, anumite țări care acum sunt beneficiare nete ale bugetului european vor deveni contributoare nete. Este vorba de țările baltice, de Cehia și de Slovacia. Și interesele lor se vor modifica prin urmare. "Este cea mai bună dovadă că politica fondurilor de coeziune funcționează", se bucură un funcționar european. Săracii de odinioară se îmbogățesc și contrinuie mai mult la finanțarea celorlalți.

Se așteaptă negocieri de durată

Noul proiect de buget va fi de acum dezbătut și negociat în amănunt, un lucru de care diplomații europeni experimentați nu se îndoiesc deloc. Când vine vorba de bani, se termină și cu prietenia europeană. Comisarul Oettinger ar vrea ca noul buget să fie finalizat și adoptat în 12 luni, înaintea alegerilor europene din iunie 2019. Experții în probleme bugetare din Parlamentul European cred însă că responsabilul își face iluzii, având în vedere tensiunile existente.

Comisia Europeană încearcă între timp să devină independentă de contribuțiile statelor membre: ea vrea să-și sporească fondurile proprii, adică vrea să aplice impozite proprii prin care să câștige direct bani. Comisarul Oettinger vizează o taxă pe plastic și urmărește ca Bruxelles-ul să primească o parte din impozitele aplicate comerțului cu emisii poluante. Se așteaptă însă ca statele membre să respingă ambele propuneri. Țările membre nu doresc să piardă dreptul de a decide chiar ele încasările maxime ale Uniunii Europene.

Autor: Bernd Riegert/os