Ministrul de externe al Bulgariei Ivaylo Kalfin a pledat în acest context pentru o cooperare regională şi europeană cu fosta provincie. În vederea stabilizării regiunii ar trebui luate în considerare trei aspecte esenţiale, a declarat Kalfin:

"Există trei factori de risc: în primul rând, guvernul trebuie să-şi demonstreze angajamentul în Kosovo pentru a înfăptui planul Ahtisaari. De altfel, aşteptăm ca Serbia să urmeze o linie politică pro-europeană şi să se concentreze asupra pregătirilor pentru integrarea în Uniunea Europeană. În al treilea rând, comunitatea internaţională trebuie să fie dispusă să respecte principiile planului Ahtisaari".

Recunoaşterea statului Kosovo este o decizie deosebit de dificilă pentru Bulgaria. Ministrul adjunct de externe Lyubomir Kyuchokov avertizează însă, că planul Ahtisaari nu ar trebui urmat în mod unilateral.

Părerile sunt împărţite. Preşedintele Georgi Parvanov caracterizează recunoaşterea fostei provincii Kosovo drept "decizie raţională". Potrivit declaraţiei ministrului pentru afaceri europene Gergana Grancharova, recunoaşterea noului stat reprezintă o dovadă a responsabilităţii regionale. Partidele bulgare de centru-dreapta consideră chiar că acest pas a fost întreprins prea târziu.

O parte din mass-media bulgară critică decizia guvernului de la Sofia. Unii comentatori opinează că recunoaşterea noului stat după conflictele din Kosovska Mitrovica pare o decizie paradoxală. Alte ziare scriu însă despre un parteneriat istoric foarte reuşit între Bulgaria, Croaţia şi Ungaria. Alţi editorialişti întrevăd pericolul unor eventuale reacţii anti-bulgare în Serbia, care nu se vor face însă simţite pe plan politic, ci în primul rând în relaţiile interumane dintre bulgari şi sârbi.

Potrivit unor analize din presa bulgară, populaţia bulgară ar trebui să se aştepte la reacţii furioase din partea sârbilor. Experţii din domeniul economic întrevăd deja pierderi de 15 milioane de euro pe an datorate unui posibil embargou al Belgradului împotriva statului Kosovo.