Liga Germană de Fotbal (DFL) și-a abandonat planurile de a negocia un acord de investiții de un miliard de euro cu un partener de capital privat. Anunțul a fost făcut miercuri (21 februarie 2024) la Frankfurt pe Main de prezidiul DFL, asociația reprezentativă a cluburilor care activează în cele două eșaloane profesioniste superioare ale fotbalului german.

”O continuare cu succes a procesului nu mai pare posibilă, având în vedere evoluțiile actuale”, a transmis Hans-Joachim Watzke, purtător de cuvânt al prezidiului DFL și președinte executiv al clubului Borussia Dortmund.

Decizia a fost precedată de săptămâni de proteste ale fanilor echipelor germane de fotbal. La multe din meciurile ultimelor etape, suporterii au aruncat din tribune spre gazon cu mingi de tenis sau cu bănuți de ciocolată, la unele partide au fost trimise pe teren și mașinuțe telecomandate. Mai multe meciuri din Bundesliga au fost întrerupte până la 30 de minute și s-a pus chiar problema suspendării unora dintre întâlniri.

De ce s-au opus fanii?

Grupurile de suporteri germani au contestat vehement acordul, acuzând o supercomercializare a fotbalului. Spectatorii au obiectat și față de modul în care conducerile cluburilor au pregătit presupusul ”parteneriat strategic” cu fondul de investiții CVC (o afacere cu sediul în Luxemburg), care a avansat suma de aproape un miliard de euro pentru a crește valoarea drepturilor de difuzare internațională a meciurilor din Bundesliga. În schimbul exclusivității tv, investitorul ar fi preluat 8% din acțiunile ligii germane, pentru o perioadă de 20 de ani.

Un al doilea candidat pentru această tranzacție, firma americană de investiții Blackstone, s-a retras, invocând incertitudinea și un mediu instabil, tocmai pe fondul amplificării protestelor fanilor la meciurile din toată Germania.

DFL a insistat că investiția ar fi fost necesară pentru a permite cluburilor germane să fie competitive la nivel internațional. Fanii, în schimb, susțin că un potențial investitor ar fi putut influența aspecte cruciale ale competiției sau chiar reguli ale jocului. Un exemplu este posibila modificare a orelor de începere a partidelor, care ar putea fi programate în așa fel încât să se potrivească programului telespectatorilor străini, în detrimentul publicului local care frecventează stadioanele germane. În weekendul de la mijlocul lunii februarie, la cele 18 partide din cele două ligi superioare germane au asistat, în tribune, peste 545.000 de spectatori, mai mult de jumătate fiind prezenți (în premieră, de altfel) la meciurile din divizia secundă.

Scânteia care a aprins revolta

”Chiar dacă există o largă majoritate favorabilă necesității economice a unui parteneriat strategic, fotbalul profesionist german se confruntă cu diviziuni nu numai între cluburile ligii, ci și în interiorul cluburilor - între jucători, antrenori, oficiali, membri ai consiliilor de administrație și grupări de fani”, a punctat Watzke, în comunicatul DFL. Disputele au căpătat o asemenea amploare încât compromit ”operațiunile din ziua meciului, jocurile în sine și integritatea competiției”.

Acordul a fost susținut inițial, printr-un vot secret pronunțat pe 11 decembrie 2023, de 24 din cele 36 de cluburi care alcătuiesc DFL. Majoritatea de două treimi conferea consiliului executiv al DFL mandatul de a negocia un acord cu un potențial partener.

O primă controversă a izbucnit în jurul reprezentantului echipei de divizia a doua Hannover 96: Martin Kind ar fi votat în favoarea acordului, în ciuda unei directive explicite din partea clubul care i-a cerut să voteze împotrivă. Suporterii și unele cluburi au apreciat că astfel a fost încălcată regula luării deciziilor, în care 50% + 1 din voturi sunt decise de asociațiile suporterilor plătitori de abonamente. Mai multe cluburi s-au pronunțat în favoarea unei moțiuni propuse de clubul FC Köln, care solicita un vot final transparent și deschis asupra oricărei înțelegeri cu investitorul rămas, CVC.

Când suporterii dau piept cu geopolitica

Este cea de-a doua înfrângere pentru DFL în mai puțin de un an, după ce o propunere similară a fost respinsă în mai 2023 - tot ca urmare a unor proteste ample ale fanilor. Suporterii fotbalului german, oricum bine structurați în asociații, au demonstrat în contextul acestei provocări o extraordinară capacitate de organizare, o bună înțelegere a subiectului și a industriei, stăpânirea strategiilor de comunicare și capacitate de lobby - subiectul a fost dus dincolo de stadioanele de fotbal, până în dezbaterea politică din Germania.

Fanii au făcut adesea referire directă la Premier League, campionatul Angliei, unde, odată cu investiții similare, biletele pentru meciuri au devenit din ce în ce mai scumpe iar susținătorii plătitori nu mai au niciun drept de a participa la deciziile luate de cluburile lor, deținute de fonduri suverane care aduc cu sine nu doar bani, ci și interese geopolitice.

Un exemplu este Fondul de Investiții Publice al Arabiei Saudite (PIF), acționar atât în Blackstone, cât și în CVC, candidații principali pentru contractul de investiții din Bundesliga. PIF a devenit proprietarul pachetului majoritar al echipei britanice Newcastle United iar printre măsurile adoptate a fost să schimbe tradiționalele culori alb-negre de pe tricourile cu care formația dispută meciurile: la jocurile din deplasare este folosit un echipament cu nuanța de verde a drapelului național saudit. Regatul arab are, de altfel, o mare problemă de imagine internațională, din cauza numeroaselor încălcări ale drepturilor omului și s-a speculat mult că preluarea a 80% din pachetul de la echipa britanică face parte dintr-o operațiune de așa numit ”sport washing”, spălarea imaginii prin sport, deseori practicată de regimurile nedemocratice. Saudiții au avut, de altfel, un model de succes în acest sens chiar în imediata lor vecinătate, în Qatar, țară care a reușit să obțină organizarea unui campionat mondial de fotbal.

CVC are deja acorduri similare cu La Liga, campionatul de fotbal din Spania, și cu Ligue 1 în Franța. În cel de-al doilea caz, subsidiara creată pentru a gestiona vânzarea drepturilor de difuzare internațională este subiectul unei investigații a Parchetului Național Financiar privind legalitatea și transparența acordului de asociere cu asociația cluburilor din Hexagon, Liga Fotbalului Profesionist.

Viitorul regulii 50+1

Povestea este însă departe de a se fi terminat. Revolta care a stat la baza campaniei fanilor a fost respectarea ”regulii 50+1” din statutul Ligii Germane de Fotbal, care nu permite unui investitor să preia majoritatea voturilor în corporațiile care administrează cluburile profesioniste de fotbal, chiar dacă aceștia au dreptul să participe cu cea mai mare parte a capitalului. Practic, un număr de 50% din acțiuni plus una (implicit, aceeași proporție de voturi) aparține suporterilor abonați (până în anul 1998, aceștia, grupați în asociații non-profit, fuseseră singurii acționari ai cluburilor germane). Viitorul acestei reguli nu este, însă, nicidecum clar.

Faptul că șeful comitetului executiv de la Hannover, Martin Kind, a ignorat instrucțiunile primite din partea clubului, în interiorul căruia s-a votat democratic respingerea acordului cu investitorii, a arătat că regula 50+1 a fost ignorată.

Anul trecut, autoritatea federală de reglementare a concurenței din Germania, Bundeskartellamt, a decis că regula 50+1 nu reprezintă o ”problemă” din perspectiva legislației anticartel, deoarece asigura o competiție sportivă corectă, coordonată echitabil de membrii tuturor cluburilor - cu două derogări, pentru Bayer Leverkusen și VfL Wolfsburg, susținute de sindicatele unor mari concerne. Aparenta incapacitate a celor de la Hanovra 96 de a asigura respectarea regulii 50+1 a determinat, acum, Bundeskartellamt să-și redeschidă ancheta.

De această dată se va ține cont și de hotărârea din decembrie 2023 a Curții Europene de Justiție (CEJ), care a constatat că organul de conducere al fotbalului european (UEFA) monopolizează piața acestui sport, refuzând să permită cluburilor să participe la competiții alternative, cum ar fi proiectul european Superliga, o inițiativă puțin probabilă în acest moment, după ce s-a confruntat cu o reacție populară similară când a fost propus, în 2021. Sentința CEJ ar putea afecta, însă, în subsidiar, și modul în care Bundeskartellamt analizează restricțiile de piață impuse de regula 50+1. Astfel că următoarea bătălie a fanilor ar putea fi chiar după colț.

Multipla campioană a Germaniei FC Bayern München nu a comentat deocamdată decizia. Au salutat-o în schimb cluburi precum FC Augsburg sau Hertha Berlin, dar și VfB Stuttgart, care a speră că vor fi trase concluzii după ultimele săptămâni care vor genera ”o bază pentru dezvoltarea ulterioară a fotbalului profesionist german, susținută de cât mai mulți posibil: asociațiile, cluburile și suporterii pot face asta doar împreună".