Cel mai popular ministru german a ales această dată intenţionat: cu exact 75 de ani în urmă a fost înfiinţată alianţa NATO. A fost o cezură istorică. A fost fondat un pact al democraţiilor din vest împotriva primejdiei reprezentate de statele socialist-comuniste din est. Ministrul Apărării, social-democratul Boris Pistorius, vrea şi el o astfel de cezură pentru Bundeswehr. "Nimănui să nu-i vină ideea să ne atace în calitate de teritoriu al NATO", a declarat el joia trecută la Berlin. "Schimbarea de epocă" în cazul Bundeswehr are din nou legătură cu ameninţarea din est. Mai precis cu atacul trupelor lui Vladimir Putin asupra Ucrainei.

Patru corpuri, o singură comandă

Reforma se va concentra pe apărarea ţării şi despărţirea de misiuni în străinătate, de felul celor executate în ultimele decenii în Afganistan, Mali, Kosovo sau la Cornul Africii. Codul reformei este LV/BV, iniţiale pentru apărarea ţării şi apărarea alianţei. Este o schimbare a politicii de securitate. Pistorius a declarat că vrea să facă armata iarăşi "capabilă de luptă".

Sarcina principală este debirocratizarea şi desfiinţarea structurilor duble. Operaţiunile Bundeswehr vor fi coordonate într-un singur loc: aşa-numita Comandă de Conducere Operativă. Până acum misiunile din ţară şi din străinătate au fost conduse separat.

Chiar şi opoziţia creştin-democrată elogiază această intenţie. Expertul creştin-democraţilor în materie de Apărare, Roderich Kiesewetter, a menţionat pentru DW: "Unirea structurilor de comandă pentru străinătate şi apărare teritorială este un lucru absolut pozitiv".

Comanda cibernetică va fi extinsă

Pistorius vrea să pregătească Bundeswehr şi pentru un tip relativ nou de război: cel cibernetic. Pe lângă armata terestră, marină şi aviaţie, Pistorius vrea să înfiinţeze o trupă cibernetică şi pentru războiul informaţional. Ea va analiza ameninţările hibride, de exemplu campaniile de dezinformare.

La acestea se va adăuga o comandă de sprijin pentru aprovizionare sanitară şi logistică sau atacuri cu armament atomic, biologic sau chimic. Această comandă se va afla la dispoziţia tuturor armelor.

Pistorius vrea să coordoneze multe sarcini mai eficient, de la nivel central. Pentru aplicarea reformei el a stabilit un termen de şase luni. Este realist? "Pentru modificarea structurilor la vârf este suficient. Dar aplicarea reformei în întreaga armată va necesita un timp mai îndelungat", a explicat pentru DW expertul militar Thomas Wiegold.

Mulţi observatori au aşteptat ca Pistorius să-şi expună şi planurile vizând o posibilă reintroducere a stagiului militar obligatoriu. Bundeswehr duce lipsă de cadre. La sfârşitul lunii februarie avea 181.811 de soldaţi. Până în 2031 numărul lor trebuie să crească la cel puţin 203.000, a declarat Pistorius.

Thomas Wiegold crede că ministrul Apărării a separat intenţionat subiectul reforma armatei de posibilitatea reintroducerii stagiului militar obligatoriu. "Pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu îi trebuie sprijin politic, fiindcă este vorba de o decizie politică. El nu poate face asta singur. Trebuie să aibă sprijin din partea coaliţiei la guvernare şi din partea Bundestagului". Roderich Kiesewetter, crede la rândul său, că Pistorius ezită pe acest subiect fiindcă nu există consens între partidele la guvernare.

"În principiu sunt idei bune"

Expertul militar Wiegold apreciază că Pistorius se află cu ideile sale de reformă pe drumul cel bun. Depinde, însă, cum vor fi aplicate. Roderich Kiesewetter este mai pesimist. Faptul că Pistorius vrea să facă armata capabilă să lupte într-un război este "în principiu ceva corect, dar reforma trenează în urma posibilităţilor de aplicare".