Zeci de experți - între care și un fost șef al CIA, ofițeri de rang înalt, diplomați și oficiali din statele NATO, din Balcani, din Republica Moldova, Ucraina și Georgia - au încercat să găsească soluții la Conferința maraton “Black Sea and Balkans Security Forum” organizată de New Strategic Center la București.

Invadarea Ucrainei, începută în urmă cu zece ani, în martie 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea și a ocupat Donbasul, continuată cu agresiunea brutală din februarie 2022 și înaintarea forțelor moscovite spre Odesa, a transformat întreg spațiul pontic într-un loc impredictibil și nesigur.

România va continua să sprijine Ucraina „cu toate puterile”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, în vreme ce omologul său de la Kiev, Denis Şmîhal, aproape că a implorat Bucureștiul să-i trimită unul din sistemele Patriot pe care le are: „Aceste sisteme salvează vieţile civililor şi ajută la menţinerea unei vieţi normale de zi cu zi în Ucraina”. În România, subiectul a devenit sensibil, pe fondul campaniei electorale. Un sistem Patriot costă 1 miliard de euro, cam cât e bugetul anual al Primăriei Capitalei, ceea ce l-a făcut pe șeful guvernului român să spună inițial că ministrul Apărării „are reţineri mari” în această privință iar pe președintele Klaus Iohannis să sublinieze că „e inacceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”. Decizia urmează să se ia curând în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Ce se poate face pentru ca navigația în Marea Neagră să redevină liberă și să fie reluate rutele comerciale? Șefa diplomației române Luminița Odobescu a vorbit despre „restabilirea păcii şi securităţii în Marea Neagră”, dar nu orice fel de pace, ci una „în condiţiile puse de Ucraina”. Pentru România „este extrem de important să evităm un nou conflict îngheţat în regiunea noastră”, a insistat ministra de Externe.

Viceamiralul român, Mihai Panait a invocat nevoia de modernizare a fregatelor autohtone și dotarea flotei cu mai multe nave și arme defensive. Amiralul ucrainean în rezervă Ihor Kabanenko a menționat că țara sa și-a redeschis canalele maritime și fluviale, permițând astfel ca numărul navelor care au transportat cereale și încărcături strategice să fi depășit anul trecut cantitățile de dinainte de război.

James H. Bergeron, consilier politic la Comandamentul Maritim al NATO, a declarat că războiul pe mare s-a schimbat total și definitiv, ceea ce le-a permis ucrainenilor să oblige flota militară inamică să se retragă din Sevastopol în Novorosiisk, după ce dronele ucrainene au scufundat mai multe vase importante rusești. În mod surprinzător, Ucraina pare să fi luat conducerea în bătălia maritimă, cu toate că nu a putut fi sprijinită cu adevărat de pe mare de NATO din cauza Convenției de la Montreux cu privire la statutul Strâmtorilor. La întrebarea cine răspunde de Marea Neagră în cadrul NATO, Dl. Bergeron a zis ironic „în niciun caz Rusia”, adăugând repede că e vorba despre Comandamentul Maritim Aliat (MARCOM) și că se așteaptă ca la summitul NATO care are loc în iulie la Washington să se găsească căi mai bune de cooperare. Problema cea mai mare în caz de forță majoră este că nu toate vasele militare ale NATO pot intra în Marea Neagră, că nu pot sta oricât și nu pot intra oricând.

Ambasadorul Șafac Gokturk din Turcia a lăsat să se înțeleagă că Ankara nu are niciun interes să modifice această Convenție care le-a predat turcilor cheile intrării în Marea Neagră și care le dă dreptul să limiteze accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele a vaselor de război.

Poate câștiga Ucraina războiul? Fostul șef al spionajului american David Petraeus a relativizat răspunsul: „Depinde în primul rând de continuarea sprijinului din partea SUA. Dar depinde şi de rezolvarea de către Ucraina a unui lucru foarte dificil, media de vârstă a soldaților săi, care este acum în jur de 40 de ani. (...) Mai depinde şi de faptul dacă statele vestice cad de acord să dea Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din fondurile rusești îngheţate în ţările occidentale.” Altfel spus, Marea Neagră poate redeveni o mare liberă doar dacă Ucraina câștigă războiul, dar ecuația are o serie de variabile iar fostul șef al CIA nu le-a enumerat pe toate, semn că riscurile sunt mari.

Nu e clar după toate dezbaterile care au durat două zile și jumătate dacă războiul informațional pe care îl poartă Rusia și China cu Occidentul poate fi câștigat, dacă propaganda rusă poate fi oprită, dacă Republica Moldova  poate fi ajutată în războiul hibrid care o zdruncină înainte de alegerile din toamnă și nici cât de mare e riscul extinderii conflictului spre Vest.