De regulă, guvernele au viziuni diferite privind apărarea securităţii naţionale. Cu toate acestea principalul lor obiectiv ar trebui să fie siguranţa cetăţenilor, mai ales în cazul unei ameninţări naţionale. În Spania lucrurile stau, însă, altfel. După atentatul de la Barcelona, în presă şi pe platformele de socializare au apărut informaţii referitoare la tensiuni între reprezentanţii Poliţiei naţionale şi ai celei regionale. Acuzaţia? Pe fondul disputei politice privind aspiraţiile de independenţă ale catalanilor, schimbul de informaţii s-ar fi derulat necorespunzător.

O Poliţie cu o structură complexă

În Spania există o Poliţie naţională (Policía National) şi o gardă organizată militar (Guardia Civil) - ambele răspunzătoare de securitatea internă. În plus, legea mai permite şi existenţa unor forţe de Poliţie regionale. Este cazul Poliţiei "Ertzaintza" (Ţara Bascilor) şi cel al Poliţiei catalane "Mossos d'Esquadra".  

"În principiu aceste forţe regionale deţin atribuţiile Poliţiei naţionale cu excepţia eliberării documentelor de identitate şi a competenţelor în domeniul migraţiei", explică Alfredo Perdiguero, purtător de cuvânt al sindicatului poliţiştilor spanioli SIPE. Teoretic distribuirea competenţelor în structurile complexe ale Poliţiei este reglementată, dar în practică apar probleme. A fost şi cazul anchetei demarate după atentatul de la Barcelona, afirmă expertul în securitate Jofre Montoto. 

Neînţelegeri privind lupta contra terorismului

În general Poliţia spaniolă a înregistrat succese notabile - susţine Alfredo Perdiguero. De la punerea în aplicare a noii reforme, în 2015, autorităţile au reuşit să depisteze şi să reţină 186 de islamişti extremişti.

Şi, totuşi, la nivel de conducere, între diversele forţe de menţinere a securităţii interne există probleme, adaugă Jofre Montoto. "Poliţia catalană se simte dezavantajată din cauză că nu are un reprezentant în forul decizional CITCO, destinat combaterii terorismului." adaugă expertul.

"Integrarea unui reprezentant al acestei regiuni autonome a fost decisă încă din iulie, dar catalanii nu au nominalizat încă pe nimeni. Or, lucrul acesta demonstrează că unii se gândesc mai degrabă la obţinerea independenţei decât la siguranţa cetăţenilor", susţine purtătorul de cuvânt al sindicatului SIPE.

Informaţii din presă

În loc să păstreze informaţiile, Poliţia catalană ar fi trebuit să comunice cu Poliţia naţională şi să apeleze la experienţa acesteia în lupta contra terorismului, critică Perdiguero. Forţele poliţieneşti supraregionale au aflat din presă identitatea presupuşilor atacatori de la Cambrils. "Poliţiştii catalani au făcut o treabă excelentă. La nivel de conducere, însă, se vede clar că Mossos este o poliţie politizată", adaugă el. 

Specialiştii sunt de părere că diversele forţe de Poliţie din Spania ar trebui să coopereze mai strâns. Apărute dintr-o structură centralizată, acestea s-au transformat într-un mozaic odată cu trecerea timpului, în funcţie de situaţia politică, spune Jofre Montoto. Tensiunile create de efoturile catalanilor privind obţinerea independenţei nu le permit spaniolilor să experimenteze, deocamdată, un sistem descentralizat. 

Alfredo Perdiguero se declară în favoarea unei distribuiri clare a competenţelor, a unei Poliţii supraregionale şi a consolidării cooperării la nivel internaţional. "Trebuie să învăţăm unii de la alţii. Teroriştii învaţă câte ceva cu fiecare lovitură. Strângerea şi schimbul de informaţii au o însemnătate fundamentală în combaterea terorismului."

Autor: José Antonio Gayarre / CS