Şapte presupuşi terorişti islamişti, originari din Tadjikistan, Kîrgîstan și Turkmenistan, au fost arestaţi astăzi (6 iulie 2023) în landul german Renania de Nord - Vestfalia. Procuratura federală de la Karlsruhe îi acuză că au înființat o organizație teroristă în iunie 2022 și că plănuiau atacuri în numele grupării Stat Islamic (ISIS), pentru care, de altfel, ar fi colectat fonduri pe teritoriul Germaniei. Bărbații luaseră deja în vizor anumite ținte și încercau să-și procure arme. Un plan concret de atac nu exista încă.

Dacă se va dovedi că bărbații arestați astăzi pregăteau acte de violență grave și periculoase, ar urma să fie închiși pentru perioade cuprinse între șase luni și zece ani.

Cel puțin de la atentatul din decembrie 2016, de la târgul de Crăciun din piața berlineză Breitscheid, când islamistul Anis Amri a intrat cu un camion în mulțime, populația Germaniei a devenit conștientă cu privire la pericolul terorii islamiste. Acela a fost cel mai grav incident motivat religios din Germania, soldat cu moartea a 12 persoane.

Potrivit ministrului german de Interne Nancy Faeser, pericolul rămâne ridicat: „Serviciile noastre de securitate iau tot timpul în calcul posibilitatea unui atac și sunt în permanență pregătite”.

Atentatori solitari și ponturi de afară

„Pericolul persistă. Este real și prezent în fiecare zi", avertiza pe 20 iunie Thomas Haldenwang, președintele Oficiului federal de Protecție a Constituției, serviciul de informații interne al Germaniei. „În ultimul an s-au obținut din nou multe succese la nivel internațional și național în prevenirea terorismului islamist. Din fericire, în 2022 nu au existat aici, în Germania, atacuri de această natură. Scena teroristă este dominată în special de grupuri mici și de făptuitori care acționează singuri”. În plus, „atacurile care au avut loc în Germania în ultimii ani au fost toate comise de autori singuratici autoradicalizați”, susținea Haldenwang, într-un interviu acordat agenției germane de presă dpa, în decembrie 2022. Bărbații reținuți astăzi par să se potrivească acestui tipar.

Potrivit ministrului de Interne, 21 de atacuri jihadiste au fost prevenite în Germania începând cu anul 2000. Fără sprijinul serviciilor secrete străine, în special din Statele Unite, acest rezultat ar fi fost cu greu posibil, este de părere expertul în islamism și terorism Guido Steinberg, de la Fundația Știință și Politică (SWP) din Berlin, într-un studiu din 2021, comandat de Fundația Konrad Adenauer.

Pe termen lung, avertizează Steinberg, există riscul de a „externaliza” către Statele Unite mari părți din eforturile domestice de combatere a terorismului. Germania a avut, de altfel, dificultăți majore în a lupta de una singură împotriva terorismului islamist, după 2001, în special în ce privește „detectarea timpurie a planurilor teroriste, din surse umane și tehnice”.

Guido Steinberg consideră că scăderea numărului de atacuri planificate după atentatul de la târgul de Crăciun din Berlin se datorează în primul rând declinului organizației ISIS în Orientul Mijlociu dar și îmbunătățirii metodelor de supraveghere ale SUA. Este „mai puțin datorită eficacității germane - combaterea terorismului este aici încă fragmentată, incompletă și predispusă la erori”, spune analiza.

Comunicare anevoioasă și lacune structurale

Datorită structurii federale a Germaniei, fiecare din cele 16 landuri are propriile instituții de poliție și de informații. Multă vreme, comunicarea dintre ele a fost deosebit de anevoioasă. Din 2004 funcționează un centru comun de combatere a terorismului (GTAZ): reprezentanții landurilor s-au așezat la aceeași masă cu cei ai celor opt agenții federale de securitate. Multe probleme de coordonare au fost astfel eliminate, punctează Guido Steinberg. Aceasta nu a pus capăt nevoii de reforme.

Cazul Anis Amri a arătat că problemele nu țin doar de coordonare ci sunt mult mai profunde. Tunisianul „era cunoscut drept un terorist periculos și a fost monitorizat în consecință” în landul Renania de Nord - Vestfalia. Cu toate acestea, când s-a mutat la Berlin în februarie 2016 și a făcut trafic cu droguri, poliția din capitala Germaniei l-a catalogat drept infractor minor. „Supravegherea lui s-a încheiat, permițându-i să pregătească în voie calea pentru atacul din Breitscheidplatz, din 19 decembrie 2016”, conchide Steinberg. Au fost și concluziile unei anchetate speciale a administrației orașului Berlin, care corelează cauzele atentatului cu eșecul instituțiilor specializate ale statului.

După acel atentat, Germania a fost ferită de atacuri foarte mari. Faptul că pericolul este uneori subestimat se datorează poate și scăderii accentuate a numărului de așa-zise amenințări. În 2018, poliția a înregistrat peste 770 de amenințări islamiste, doi ani mai târziu au fost puțin sub 630, iar acum s-a ajuns la circa 530.

Între timp, însă, autoritățile de securitate sunt în alertă permanentă, dat fiind că, spune actualul raport al Oficiului federal pentru Protecția Constituției, islamiștii „încă urmăresc să speculeze toate oportunitățile pentru atacuri terorist”.