Alianța Nord-Atlantică promite sprijin în contracararea atacurilor hibride permanente asupra Moldovei din partea Rusiei și cere Kremlinului retragerea trupelor care staționează ilegal în stânga Nistrului. 

Liderii NATO au salutat eforturile Chișinăului de a avansa pe calea europeană și au anunțat că vor ajuta Moldova să-și întărească securitatea și apărarea. „Cerem Rusiei să-și retragă toate forțele din Republica Moldova și Georgia, staționate acolo fără acordul autorităților constituționale”, se arată în documentul NATO - în același alineat în care se afirmă că Rusia poartă responsabilitatea exclusivă pentru războiul din Ucraina. „Rusia trebuie să înceteze imediat acest război și să-și retragă complet și necondiționat toate trupele din Ucraina, în conformitate cu rezoluțiile Adunării Generale a ONU. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, inclusiv Crimeea”, menționează liderii alianței. 

Iohannis a pledat cauza Republicii Moldova la Washington 

Cauza Moldovei a fost pledată la Washington de ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi (invitat la summit de secretarul de stat american, Antony Blinken), dar și de către președintele României, Klaus Iohannis. Liderul de la Cotroceni a spus că Rusia rămâne cea mai mare amenințare la adresa Moldovei, motiv pentru care România acordă în acest context o importanță deosebită Republicii Moldova. „În afară de ajutorul pe care îl oferim Ucrainei, vom agrea mai mult sprijin și pentru alți parteneri vulnerabili afectați de război, iar pentru noi (pentru România - n.n.) cea mai importantă în acest sens este Republica Moldova. Moldova trebuie sprijinită să contracareze atacurile hibride ale Rusiei”, a menționat Iohannis. 

La Washington, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a pledat pentru consolidarea parteneriatului cu Alianța Nord-Atlantică și a cerut sprijin pentru sporirea rezilienței Moldovei în fața războiului hibrid dus de Rusia contra Republicii Moldova. 

Maia Sandu: Armata trebuie să fie capabilă să protejeze pacea și siguranța 

Miercuri, 10 iulie, președinta Maia Sandu l-a convocat pe ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Cei doi au discutat despre necesitatea menținerii păcii în Moldova și despre creșterea rezilienței instituțiilor în contextul războiului din Ucraina. „Republica Moldova este un stat neutru și trebuie să fie capabil să-și protejeze pacea și siguranța. Antreprenorii, investitorii, dar, mai ales, toți cetățenii noștri trebuie să se simtă în siguranță în Republica Moldova. Prin urmare, avem obligația de a construi o armată națională modernă, dotată corespunzător, de care cetățenii să fie mândri”, a spus președinta Maia Sandu. 

Potrivit ei, Republica Moldova este o țară pașnică care nu amenință pe nimeni, care vrea să aibă parteneri ce îi respectă suveranitatea și integritatea teritorială și o ajută să devină un stat puternic. „Obiectivul nostru de țară - aderarea la Uniunea Europeană - pornește anume de la garanția păcii, unde țările trăiesc în bună înțelegere de peste 70 de ani”, a menționat Maia Sandu. 

Politicienii și propaganda rusească i-au făcut pe moldoveni să se teamă de NATO 

NATO este una din sperietorile utilizate de propaganda rusă pentru a diviza societatea moldovenească. Cu această sperietoare, politicienii pro-ruși și falșii pro-europeni care au guvernat Moldova în ultimii 32 de ani au ruinat Armata Națională prin subfinanțare. Militarii pe bază de contract ajunseseră să vină la muncă, în armată, cu mâncarea de acasă. Frica de Moscova și dorința foștilor guvernanți corupți și loiali Rusiei de a face pe plac Kremlinului au dezarmat Republica Moldova, făcând Armata Națională vulnerabilă chiar și în fața structurilor paramilitare ilegale, subordonate regimului separatist pro-rus de la Tiraspol. 

Invazia Rusiei asupra Ucrainei a schimbat brusc atitudinea autorităților de la Chișinău față de armată, securitate și apărare. În 2023, Guvernul de la Chișinău a stabilit un buget record pentru apărare - cu 68% mai mult comparativ cu 2022. În 2024 alocațiile au crescut și mai mult, urmând ca, în câțiva ani, să atingă standardul NATO de cel puțin 2% din PIB. 

Tot în 2023, președinta Maia Sandu a prezentat o nouă Strategie de securitate națională în care pentru prima dată Rusia nu mai apare ca „partener strategic” și „prieten”, ci ca principală amenințare și ca stat agresor, iar NATO nu mai apare ca sperietoare pentru moldoveni. 

Atrocitățile comise de ruși în Ucraina, pastila de trezire a moldovenilor 

Deși războiul din Ucraina i-a făcut pe mulți moldoveni să conștientizeze în ultimii doi ani cât de vulnerabilă este Moldova neutră, cu o armată slabă și fără umbrela de securitate a NATO, sondajele arată că mai puțin de 50% din populație ar agrea ideea renunțării la neutralitate în favoarea aderării la NATO. De vină este propaganda rusească încă foarte puternică în Moldova. 

Totuși, numărul moldovenilor care își schimbă opțiunea în favoarea NATO este în creștere în ultimii doi ani. Așa arată sondajele, iar asta deranjează foarte tare Rusia. Până la invazia rusă asupra Ucrainei, doar 23% dintre cetățenii moldoveni optau deschis pentru aderarea țării la NATO. Acum această idee ar fi susținută, potrivit sondajelor, de peste 37% din populație. 

Deoarece nu există o majoritate care să agreeze ideea aderării țării la NATO, politicienii pro-europeni evită subiectul încercând astfel să nu-și irite electoratul. În schimb, politicienii pro-ruși agită la greu sperietoarea NATO (și unirea cu România) invocând necesitatea recunoașterii și garantării internaționale a neutralității Republicii Moldova - un vis neîmplinit al Rusiei. 

Republica Moldova este parte a programului NATO „Parteneriatul pentru pace” din 1994, iar începând cu anul 2014 contribuie la operațiunea de pacificare KFOR condusă de NATO în Kosovo. Liderii Alianței Nord-Atlantice au menționat în repetate rânduri că NATO se va apropia de Republica Moldova atât de mult cât își dorește Chișinăul.