Hamas acționează cu o brutalitate extremă: așa-ziși criminali și “trădători” din clanuri sau grupuri rivale sunt împușcați sau spânzurați. Unele dintre execuții, desfășurate în public, sunt chiar filmate de Hamas și distribuite pe rețelele sociale. Potrivit mai multor relatări, acuzațiile aduse de Hamas variază: unii sunt vinovați de crime, alții de spionaj în favoarea Israelului.

La doar câteva zile după încheierea războiului din Fâșia Gaza, mișcarea islamistă militantă Hamas, clasificată drept organizație teroristă în Germania, SUA și alte state, își reafirmă pretenția la supremație în teritoriu.

Potrivit unei relatări a ziarului israelian Haaretz, miliția ar mai dispune de aproximativ 40.000 de combatanți care își fac tot mai des apariția pe străzile și piețele din Gaza. Țintele lor nu sunt doar persoanele acuzate de crime grave sau delicte politice: zeci de oameni ar fi fost arestați în total, relatează ziarul Jerusalem Post, citându-l pe jurnalistul Khaled Abu Toameh, specializat în teritoriile palestiniene. “Se presupune că mulți dintre ei vor fi executați”, afirmă Toameh.

Printre cele mai cunoscute facțiuni rivale se numără clanul Doghmush. Familia provine din Turcia și s-a stabilit în Fâșia Gaza în cursul secolului XX. În timp a ajuns să controleze două districte. Clanul este considerat apropiat de mișcarea Fatah și de Autoritatea Palestiniană, conduse de Mahmoud Abbas. Potrivit postului de știri arab Al Jazeera, membri ai clanului ar fi participat în 2006 la răpirea soldatului israelian Gilad Shalit. Hamas și clanul Doghmush se află în conflict de mulți ani.

Nu doar familia Doghmush își dispută puterea cu Hamas. Clanul Abu Shabab, provenit dintr-un grup beduin din sudul Fâșiei Gaza, este organizat în zona Rafah în așa numitele Forțe Populare și pretinde că asigură protecție convoaielor umanitare. Hamas îl acuză de colaborare cu Israelul, acuzație respinsă de clan. Totuși, potrivit ziarului Times of Israel, guvernul condus de Benjamin Netanyahu ar fi sprijinit gruparea cu arme, fapt confirmat chiar de Netanyahu, potrivit aceleiași publicații.

Ce urmează pentru Hamas?

Conform planului propus de președintele american Donald Trump, miliția islamică din Fâșia Gaza ar trebui complet dezarmată. Dar acest moment este încă departe.

Potrivit relatărilor din publicații israeliene precum Jerusalem Post, organizația islamistă militantă duce o luptă violentă cu grupări rivale. Cel puțin 32 de persoane ar fi fost ucise iar pe rețelele sociale circulă videoclipuri care ar arăta cum Hamas execută sau torturează palestinieni presupuşi că ar colabora cu Israelul. Gruparea este clasificată drept organizație teroristă în Germania, Uniunea Europeană, SUA și în alte câteva state.

Rămâne incert dacă dezarmarea Hamas va reuși. Președintele Trump s-a exprimat contradictoriu: ”Practic, întreaga regiune a aprobat planul de demilitarizare imediată a Gazei, de dezarmare a Hamas și de garantare a faptului că securitatea Israelului nu va mai fi amenințată”, a spus șeful Casei Albe în discursul rostit în fața Knessetului, parlamentul de la Ierusalim. Totuși, în timpul zborului spre Israel, declarase că administrația sa a permis Hamas-ului să se reînarmeze temporar. Potrivit lui Trump, Hamas încearcă, după luni de război, să restabilească ordinea.

”Un semnal clar”

Faptul că Hamas își face simțită prezența imediat după retragerea israeliană și trimite forțe armate spre orașul Gaza este ”un semnal clar”, afirmă Simon Wolfgang Fuchs, islamolog la Universitatea Ebraică din Ierusalim. ”Hamas transmite fără echivoc că nu a dispărut din Gaza. Dimpotrivă, revendică în continuare un rol acolo”.

Potrivit unei analize a Atlantic Council, dezarmarea Hamas ar putea dura mult. Câtă vreme mișcarea continuă să existe, fie ca grupare armată, mișcare politică sau chiar doar ca idee, persistă riscul ca ea să-și recâștige influența în Gaza pentru a-și impune interesele proprii. Exact acest lucru pare să se întâmple acum.

Armele, garanția existenței

”Pentru Hamas, armele sunt o garanție a existenței sale militare, politice și simbolice”, spune Simon Engelkes, șeful biroului Fundației Konrad Adenauer din Ramallah. ”Fără concesii politice concrete, Hamas probabil nu va fi de acord cu o astfel de măsură. Garanțiile de securitate oferite de președintele Trump, potrivit cărora războiul din Gaza nu va continua după acordul de încetare a focului, nu sunt deocamdată suficiente”.

Chiar dacă structurile militare ale Hamas au fost grav afectate în timpul războiului, rețelele și prezența sa vizibilă în Gaza au rămas intacte, adaugă Engelkes. ”Asta îi asigură, cel puțin pe termen scurt și mediu, supraviețuirea politică”.

Cine va asigura securitatea în Gaza?

Dezarmarea completă a Hamas este dificilă și pentru că, până la 7 octombrie 2023, ziua atacului asupra Israelului, securitatea internă din Fâșia Gaza se afla în mâinile sale. După ce a preluat conducerea regiunii în 2007, Hamas a fost responsabilă pentru poliție, securitate internă, justiție și sistem juridic.

Rămâne deschisă întrebarea cine va prelua aceste atribuții. Egiptul și Iordania au anunțat că pregătesc până la 5000 de forțe de securitate pentru o posibilă misiune viitoare în Gaza. În cadrul acestora ar urma să fie integrate și structuri ale poliției Autorității Naționale Palestiniene.

Dar tocmai acest lucru ar putea deveni problematic, avertizează Fuchs. ”Este foarte posibil ca Israelul să-și exercite dreptul de veto împotriva acestor forțe locale, deoarece guvernul israelian nu dorește ca Autoritatea Palestiniană să aibă vreun rol în Gaza. Scopul său este să nu permită prezența niciunei entități legate de Ramallah. Prin urmare, este complet neclar cum se va ajunge la un acord și cine va prelua controlul efectiv al securității”.

Avertismente privind o amenințare continuă

Numeroase state nu vor ca Hamas să joace acest rol. Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat asupra unei ”amenințări persistente” din partea miliției. ”O grupare teroristă cu mii de combatanți, tuneluri și un asemenea arsenal nu poate fi distrusă peste noapte”, a comentat Macron, după semnarea armistițiului la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Premierul britanic Keir Starmer a apreciat, la rândul său, că țara sa este pregătită să ajute la dezarmarea Hamas. Guvernul german se opune, de asemenea, oricărei prezențe politice viitoare a Hamas.

”Confruntarea adevărată abia urmează”, consideră Engelkes. ”Ea nu privește doar armele, ci și controlul politic și legitimitatea: cine va vorbi, de acum înainte, în numele Gazei? Și cu ce autoritate?”

Posibile riscuri și pentru Europa

Șeful Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), Martin Jäger, a avertizat în Bundestag asupra riscului de a ignora interesele Hamas. Dacă organizația nu va fi implicată într-o administrație de tranziție sau va fi forțată în clandestinitate, ”există un risc foarte real ca ea să devină activă în afara Fâșiei Gaza”, a atras Jäger atenția. ”Asta ar afecta lumea arabă, dar cu siguranță și Europa”.

Pe termen lung, observatorii sunt de acord că viitorul depinde și de capacitatea de a le oferi palestinienilor o viață demnă. În lipsa acesteia, violența ar putea reizbucni oricând.