Cel mai tânăr stat european a demonstrat o siguranţă de sine ieşită din comun. Cu ocazia primei vizite a noului secretar general NATO în Kosovo, preşedintele fostei provincii sârbe, Fatmir Sejdiu, a apreciat că statul pe care îl conduce ar putea deveni pe viitor un factor de stabilitate în Balcani:

"Pot să-mi imaginez ca, într-o bună zi, şi statul Kosovo să fie capabil să participe la misiunile de pace ale Alianţei Nord-Atlantice ca membru activ. Dar despre acest lucru va trebui să mai discutăm pe viitor..."

În prezent, NATO are încă misiunea de a veghea asupra siguranţei în Kosovo, nu însă pentru o perioadă prea lungă. La un an şi jumătate după ce fosta provincie a Serbiei şi-a proclamat independenţa, situaţia s-a mai liniştit. Guvernul de la Belgrad refuză în continuare să recunoască independenţa noului vecin, dar a ajuns la concluzia că statutul fostei provincii reprezintă o problemă diplomatică, nu una care poate fi soluţionată pe cale militară.

Rasmussen: Statele din Balcani au nevoie de o perspectivă euro-atlantică foarte concretă

Pe moment, cei 14.000 de soldaţi NATO staţionaţi în Kosovo, în cadrul misiunii KFOR, nu sunt prea ocupaţi. Din când în când, se mai organizează câte o demonstraţie la Mitrovica, o localitate în care sârbii deţin majoritatea, fiind în acelaşi timp sprijiniţi politic de guvernul de la Belgrad. Dincolo de aceste proteste, Anders Fogh Rasmussen se aşteaptă la o normalizare a convieţuirii dintre kosovarii de etnie albaneză şi minoritatea sârbă. În timpul primei sale vizite în Kosovo, noul lider al Alianţei Nord-Atlantice i-a garantat preşedintelui Sejdiu că:

"NATO nu va lua în niciun caz decizii care ar avea o influenţă negativă asupra securităţii statului Kosovo."

Până la sfârşitul acestui an, se vor întoarce acasă 4.000 din cei 14.000 de soldaţi NATO staţionaţi în fosta provincie sârbă. Este posibil ca şi ultimul militar al Alianţei prezent în Kosovo să stingă lumina într-un viitor apropiat, din moment ce noul stat îşi crează o armată proprie, spre nemulţumirea Serbiei. Kosovo îşi doreşte, pe termen lung, integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, un ideal pe care îl împărtăşeşte şi Rasmussen cu privire la întreaga regiune a Balcanilor:

"Doar dacă le oferim tuturor ţărilor din această zonă a Europei o perspectivă euro-atlantică foarte concretă, putem facilita securitatea, stabilitatea şi dezvoltarea acestor state."

Autori: Andreas Meyer-Feist / Alexandra Sora
Redactor: Robert Schwartz