În dimineața zilei de marți din această săptămână, persoane necunoscute au încercat să atace alimentarea cu energie electrică în apropierea importantei centrale pe cărbune Jänschwalde din landul Brandenburg, reușind parțial acest lucru. În aceeași zi, seara, a avut loc o avarie la o altă stație de transformare din apropierea orașului Köln, cauzată, potrivit suspiciunilor, de un act de sabotaj.

Miercuri, în apropierea gării din orașul bavarez Augsburg s-a produs o explozie care, conform anchetatorilor, a fost provocată de o grenadă de mână. Totodată, în noaptea de miercuri spre joi, mai multe dispozitive incendiare au fost aruncate asupra unui șantier din München, în vecinătatea căruia se află mai multe companii din industria de apărare. În cele din urmă, joi seara, un obiect suspect a fost descoperit la o stație de transformare din Dormagen, între Köln și Düsseldorf. Anchetatorii au anunțat că au primit și o revendicare a atacului.

160 de atacuri asupra infrastructurii critice numai în acest an

În timp ce în cazurile din Jänschwalde, Köln și Augsburg nu se știe încă cine se află în spatele atacurilor, la München au fost arestați cel puțin doi suspecți, aparent cetățeni bulgari.

Toate aceste incidente au un element comun: ele vizează infrastructura critică, adică instalații de alimentare cu energie, rețeaua feroviară, companii importante pentru securitatea țării și firme din industria de apărare. Toate aceste obiective sunt aproape imposibil de protejat complet.

Potrivit unor informații apărute în presă, care citează un document intern, Oficiul Federal de Investigații Criminale (BKA) a înregistrat numai în acest an aproximativ 160 de posibile acte de sabotaj și peste 700 de observări suspecte de drone.

Îngrijorarea crește în rândul populației

Chiar dacă circumstanțele exacte ale fiecărui incident rămân neclare, succesiunea rapidă a evenimentelor generează în rândul populației un sentiment de amenințare permanentă. Deutsche Welle a discutat cu oameni pe străzile Berlinului.

O femeie și-a descris reacția spontană astfel: „Frica. Chiar acum vorbeam cu un coleg. Mă face să mă simt foarte nesigură. Mă gândesc mult la asta și, în același timp, parcă nimeni nu vorbește despre subiect. Poate din teamă, poate pentru că oamenii preferă să îl ignore.”

Un bărbat a adăugat: „Mai întâi trebuie să conștientizăm că se întâmplă ceva, că suntem atacați. Am legături foarte apropiate cu Rusia, am prieteni ruși foarte buni, și mă doare foarte tare când văd ce se întâmplă.”

Un alt bărbat a declarat: „Nu mă îngrijorează doar riscul unor atacuri suplimentare, ci și faptul că aceste evenimente creează o atmosferă de nesiguranță și neliniște în rândul populației. Mai ales într-o lună cu atât de multe alegeri importante, acest lucru mi se pare problematic.”

Relații înghețate între Germania și Rusia

Faptul că mulți oameni se gândesc imediat la Rusia atunci când aud despre această serie de atacuri are un motiv. Tot marți, ministrul german de Interne Alexander Dobrindt (CSU) și ministrul de Externe Johann Wadephul (CDU) au anunțat public convingerea guvernului german că în spatele tentativei de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle din 4 august s-au aflat forțe rusești.

Guvernul german a reacționat și a anunțat închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Bonn și a Casei Rusiei din Berlin. Ca răspuns, Moscova intenționează să închidă Institutul Goethe din capitala Rusiei.

Astfel, relațiile dintre Germania și Rusia au ajuns într-o adevărată „perioadă de îngheț”.

Cancelarul federal Friedrich Merz (CDU) declarase încă de anul trecut: „Nu suntem în război, dar nici nu mai suntem în pace.”

Realitatea este că Germania se numără, încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, printre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, atât financiar, cât și militar, chiar dacă atât fostul guvern, cât și actualul executiv au insistat că Germania nu este parte directă în conflict.

Sprijinul pentru Ucraina, posibil motiv al atacurilor?

În aceeași perioadă, Bundeswehr-ul (armata germană), care fusese redus constant timp de mulți ani, a început un amplu proces de reînarmare, ca răspuns la o posibilă amenințare venită din partea Rusiei și asupra Europei Centrale.

Sönke Marahrens, colonel în Bundeswehr și expert în securitate la Universitatea Christian-Albrecht din Kiel, consideră că populația Germaniei trebuie să se adapteze acestei noi forme de confruntare, indiferent cine se află în spatele incidentelor.

El a declarat pentru Deutsche Welle: „Războiul hibrid și activitățile hibride sunt, după părerea mea, practic același lucru, deoarece folosesc aceleași instrumente. State sau organizații străine își urmăresc interesele strategice fără a se baza pe diplomație. Aceasta poate însemna sabotaj, dezinformare și atacuri împotriva infrastructurii critice.”

Totuși, expertul subliniază că nu se poate vorbi despre o stare de război în sensul propriu al cuvântului.

Companiile private ar trebui să își protejeze mai bine infrastructura

Cu toate acestea, atribuirea imediată și automată a fiecărui incident Rusiei ar fi o simplificare excesivă. La începutul anului, de exemplu, un atac asupra unui pod pentru cabluri din sud-vestul Berlinului a provocat o întrerupere a energiei electrice care a durat mai multe zile. Sute de mii de persoane au fost afectate în condiții de frig extrem. În spatele acelui atac, încă nerezolvat, sunt suspectate grupări de extremă stânga.

În Germania a început deja o dezbatere amplă privind modalitățile prin care țara ar putea fi mai bine pregătită pentru astfel de atacuri. În primăvară, guvernul a adoptat o lege denumită „KRITIS”, care urmărește protejarea mai eficientă a infrastructurii critice. Potrivit multor experți însă, măsurile prevăzute nu sunt suficiente.

Ministrul de Interne al landului Renania de Nord-Westfalia, Herbert Reul (CDU), a atras atenția că instalațiile critice aparținând companiilor private pot fi deja monitorizate prin camere video, însă supravegherea zonelor din jur este responsabilitatea poliției.

Reul a declarat: „În Germania suntem foarte sensibili atunci când vine vorba de supravegherea video sau de orice măsură care poate afecta drepturile cetățenilor și protecția datelor.”

El consideră că și companiile trebuie să investească mai mult în securitatea propriilor instalații. O poziție similară este susținută și de Sindicatul Poliției Germane (DPolG).

Președintele organizației, Heiko Teggatz, a afirmat că protejarea infrastructurii critice nu reprezintă în primul rând sarcina poliției, ci a operatorilor care dețin aceste instalații: „Cine poartă responsabilitatea pentru securitatea instalațiilor sale trebuie să investească și în protejarea acestora”, consideră el.

Potrivit lui Teggatz, problema nu constă în lipsa soluțiilor tehnice, ci în lipsa unor investiții consecvente și suficiente în securitate.