Felul în care a căzut la vot cabinetul condus de Florin Cîțu scoate în evidență nu doar incapacitatea primului ministru de a-și negocia o majoritate sau disprețul celor pe care a încercat să-i cumpere, direct sau prin intermediari, ci și eșecul strategiei prezidențiale. 

Klaus Iohannis a ținut neapărat să-l impună ca lider al PNL pe Florin Cîțu, deși putea afla că fostul premier avea doar susținerea oportuniștilor din partid, nu și respectul lor. Mulți dintre cei 60% care l-au votat la Congresul liberal din 25 septembrie au făcut-o de nevoie, de frică să nu-și piardă funcțiile și din dorința de a rămâne în grațiile prezidențiale.

Căderea lui Florin Cîțu îl pune pe Klaus Iohannis într-o situație dificilă, fiindcă toată țara va înțelege că a calculat greșit pașii următori sau că nu a putut anticipa criza în care se va afunda țara pe zi ce trece. Sau că nu i-a păsat. Președintele a mobilizat atât partidul, cât și instituțiile statului pentru a-l înscăuna pe Cîțu în fotoliul brătienilor, crezând că odată ajuns șef al PNL, acesta va putea ține mai bine în frâu guvernarea. Că va găsi susținere în rândul social-democraților sau că USR va fi mai maleabil și va trece încă odată cu vederea decizia lui Cîțu de a le demite un ministru. Noua funcție nu i-a dat, însă, lui Cîțu credibilitatea și respectul de care avea nevoie pentru a merge mai departe fără să se prăbușească.

Toți parlamentarii știu că Florin Cîțu nu e adevăratul lider, așa că, la prima ocazie i-au arătat că se pot descotorosi de el ca de o haină ieftină agațată din greșeală în cuierul lor.

Singura soluție responsabilă a președintelui ar fi nominalizarea unui lider liberal care are abilitatea să strângă în jurul lui o majoritate solidă și care să poată face cu adevărat reformele de care are nevoie România.

De altfel, nominalizarea lui Florin Cîțu pentru un nou mandat ar fi împotriva deciziei Curții Constituționale de anul trecut, care preciza că nu poate fi adus din nou în fața parlamentului premierul care a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, dacă nu intervine un element nou, care să demonstreze că ar fi vorba despre o nouă majoritate. USR a spus deja că nu va vota un nou guvern Cîțu, iar PSD a declarat că mizează pe alegeri anticipate.

Potrivit surselor politice și din mass-media s-ar profila scenariul în care președintele nominalizează un nou premier, dintre liberalii care îi sunt foarte loiali, cum ar fi ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu sau cel al Apărării, Nicolae Ciucă.

Există varianta în care cel propus va cădea din nou la vot, iar președintele îl va propune din nou pe Florin Cîțu pentru un nou cabinet Cîțu 2. Scenariul în care unul dintre cei propuși ar putea forma o majoritate este încă de actualitate, cu toate că niciunul dintre ei nu și-a dovedit până acum competențele administrative. Nu au apărut în discuțiile din spatele ușilor închise numele cele mai grele din PNL, persoanele cu cele mai multe succese în funcțiile publice deținute. Poate, fiindcă președintele se teme că liderii cu anvergură l-ar pune în umbră.

Istoria va reține în dreptul lui Klaus Iohannis această frică, dacă nu va reuși să și-o depășească. Mersul înainte al țării, repararea infrastructurilor de toate felurile și remedierea statului de drept, rămas la fel de fisurat ca pe vremea lui Liviu Dragnea, ține de viitorul lider al guvernului. Klaus Iohannis are în mâinile sale viitorul țării. Va juca oare pe mai departe zarurile care-l pun pe el în lumina cea mai bună sau va încerca să se ocupe de interesul național?