Aproape toată lumea implicată în chestiune împărtășește părerea că, odată ce președintele federal Frank-Walter Steinmeier își va încheia mandatul, în mai puțin de un an, el va trebui să fie succedat de o femeie. Ar fi o premieră în istoria Republicii Federale Germania, în condițiile în care, până acum, această funcție a fost exercitată exclusiv de doisprezece bărbați. Alegerea va avea loc, cel mai probabil, la sfârșitul lunii ianuarie 2027, la Berlin.

Merz vrea să anunțe un nume în septembrie

La finele săptămânii trecute, la sfârșitul congresului care i-a adus realegerea sa în funcția de președinte al Uniunii Creștin-Democrate, liderul conservatorilor germani, cancelarul Friedrich Merz a declarat că dorește să facă o propunere pentru funcția de președinte federal în septembrie, împreună cu partenerii de guvernare social-democrați. ”Îmi doresc să alegem pentru această funcție o personalitate care să reprezinte țara în toată diversitatea ei, o persoană care să ofere orientare oamenilor, inclusiv în vremuri dificile, a spus șeful guvernului. El nu s-a pronunțat însă dacă această persoană ar trebui să fie un bărbat sau o femeie.

Cum funcționează Adunarea Federală?

Data din septembrie nu este aleasă întâmplător, aceasta fiind perioada în care vor avea loc ultimele alegeri regionale din acest an, în două landuri federale, care vor stabili raportul de forțe în Adunarea Federală.

Acest organism, care se întrunește doar pentru a alege șeful statului, este format din toți cei 630 de membri ai Bundestagului și dintr-un număr egal de oameni desemnați de cele 16 parlamente regionale. Ei pot fi politicieni regionali, dar și cetățeni merituoși, de pildă sportivi sau artiști.

Pentru cea mai înaltă funcție a statului german pot candida toți cetățenii germani care au împlinit cel puțin 40 de ani.

Angela Merkel nu dorește să candideze

Mulți social-democrați au precizat încă de acum ceva timp că, de această dată, funcția ar trebui să revină unei doamne. Această părere este împărtășită și și Verzi, care au avansat deja o propunere, însă puțin realistă: Angela Merkel. Fostul cancelar federal a respins imediat drept ”aberantă” sugestia Verzilor. Propunerea ar eșua însă și din cauza rivalității de lungă durată dintre Merz și Merkel.

Guvernul negociază candidatul

Candidata sau candidatul pentru cea mai înaltă funcție este mai întâi stabilit de guvern în urma negocierilor, iar apoi este supus la vot. Deși cancelarul se află formal pe locul al treilea în ierarhia instituțiilor statului – după șeful statului și președintele Bundestagului (în prezent creștin-democrata Julia Klöckner), el deține funcția politică cea mai importantă. Prin alegerea persoanei care reprezintă statul în interior și în exterior, guvernul și cancelarul pot transmite un semnal politic puternic. De regulă așa se întâmplă.

Klöckner sau Aigner? Puțin probabil

Julia Klöckner a fost de mai multe ori vehiculată ca posibilă succesoare a lui Steinmeier. Este însă greu de crezut că ea s-ar bucura de susținerea stângii, a ecologiștilor și a social-democraților, care o consideră ca fiind prea polarizantă. Mai multe șanse de a obține sprijin și din partea opoziției ar avea Ilse Aigner, membră a Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, care conduce de opt ani parlamentului regional bavarez.

Deși a demonstrat că poate construi punți dincolo de granițele de partid, Aigner are un dezavantaj. Dacă ar deveni șef al statului, șansele liderului CSU, Markus Söder (premierul Bavariei) de a ajunge vreodată cancelar federal ar scădea aproape la zero. Apoi, două funcții de stat atât de puternice pentru micul partid-soră conservator al CDU ar fi greu de impus politic.

Are șanse o femeie cu rădăcini evreiești?

Cine ar mai putea fi în cărți? Un alt nume menționat frecvent este cel al actualului ministru federal al educației, creștin-democrata Karin Prien. Ea se bucură de simpatie și în alte partide și ar fi prima persoană cu rădăcini evreiești la conducerea statului. Bunicii ei au supraviețuit Holocaustului.

Prien ar reprezenta un semnal curajos într-o perioadă de creștere a antisemitismului în Germania. Dezavantajul ei este că aparține aripii mai de stânga a CDU, care sub conducerea lui Friedrich Merz are puține șanse de a obține majoritatea internă.

Vom avea, poate, o scriitoare în fruntea statului? Sau tot un bărbat?

Dificultatea găsirii unei femei potrivite pentru funcția de președinte reiese și din cazul Juli Zeh. Cunoscuta scriitoare și doctor în drept internațional, din Brandenburg, are experiență administrativă ca judecător constituțional onorific la nivel regional. Ea este și autoarea romanul ”Unterleuten”, în care prezintă imaginea unei societăți divizate în estul Germaniei, unde o comunitate rurală se duelează din cauza construirii unor turbine eoliene.

Totuși, șansele ca Zeh să candideze efectiv pentru funcția de șef al statului sunt considerate minime, în pofida susținerii ce i-a fost arătată de fostul cancelar Olaf Scholz (SPD). Zeh însăși spune: ”Să dormi doar patru ore și să ai 7.000 de întâlniri pe zi? Nu am condiția intelectuală, emoțională sau psihică pentru așa ceva”.

Cu aproape un an înainte de noua alegere a șefului statului german, nu se întrevede încă o candidată care să-și dorească funcția sau să aibă șanse reale la o majoritate. Va fi, în cele din urmă, din nou un bărbat? Cancelarul Friedrich Merz și vicecancelarul și ministrul de finanțe Lars Klingbeil (SPD) mai au câteva luni la dispoziție pentru căutări.