Asta după ce, în noiembrie 2019, împreună cu colegii săi democrați din Parlament și cu socialiștii au demis guvernul pro-european condus de Maia Sandu și au învestit, tot împreună, actualul guvern minoritar controlat de Igor Dodon. Până acum, liderul PDM încerca să combată percepția unei coaliții tacite cu PSRM. Marți însă, în cadrul unei emisiuni radiofonice, Pavel Filip a declarat că „nu se mai poate continua așa” și că urmează să fie luată o decizie fie în privința accederii la guvernare, fie își asumă un rol în opoziție.

Săptămâna trecută, după o ședință nocturnă comună cu deputați PSRM-PDM, la care au participat inclusiv președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu, la care se presupune că s-ar fi discutat despre remanieri guvernamentale prin cooptarea democraților în Guvern, PDM și fracțiunea sa parlamentară s-au rupt. Andrian Candu (finul de cununie al fostului lider PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc, aflat în căutare), împreună cu alți cinci deputați PDM (care nu au fost invitați la întâlnirea nocturnă cu Dodon și PSRM), au părăsit partidul și au anunțat crearea unui nou proiect politic „pro-Moldova”.

PDM s-a răzgândit. Nu mai vrea să-l deservească necondiționat pe Dodon

Filip susține că în spatele „grupului Candu” ar sta oligarhul Vlad Plahotniuc (a doua identitate moldovenească – Vladislav Novak) și Ilan Șor, principalul figurant în dosarul vizând frauda bancară de 1 miliard de dolari (2014) – o anchetă rămasă pe linie moartă până în prezent. „E clar pentru toată lumea că acești colegi nu acționează pe cont propriu, dar sunt cumva influențați din afară. Și eu cred că e vorba de tandemul Plahotniuc - Șor”, a declarat Filip. În opinia sa, menirea „grupului Candu” este slăbirea PDM și obținerea rolului de parte a „ecuației de negocieri”.

Andrian Candu a negat faptul că proiectul său politic ar avea legătură cu Plahotniuc, dar a recunoscut că s-a consultat cu nașul său înainte să anunțe ieșirea sa și a celorlalți cinci colegi din PDM.

Luni seară, în cadrul unui interviu, Igor Dodon a menționat că lucrurile ar putea evolua după unul din trei scenarii posibile. Primul vizează provocarea alegerilor parlamentare anticipate concomitent cu alegerile prezidențiale din toamnă. Al doilea – o coaliție care să arunce socialiștii în opoziție și, al treilea – apreciat de Dodon ca fiind cel mai real – actualul guvern minoritar să rămână în picioare cu suportul parlamentar al celor din PSRM și PDM, fără o alianță formalizată.

Până acum PDM nu avea pretenții față de acest ultim scenariu. Joi, după ședința Biroului executiv lărgit al PDM (cu participarea președinților organizațiilor primare), unul din fruntașii PDM, Veaceslav Nedelea, declara că s-a decis ca PDM să acorde în continuare sprijin parlamentar Guvernului Chicu. „Guvern minoritar sprijinit de fracțiunea PDM – e o colaborare parlamentară care ne dezavantajează. Și eu, și mulți colegi de-ai mei suntem conștienți de asta, dar la moment e o stare de fapt. Noi astăzi avem 10 președinți de raioane datorită coaliției la nivel local pe care o avem cu PSRM”, spunea Nedelea săptămâna trecută. El dădea asigurări că PDM nu negociază cu nimeni formalizarea unei coaliții de guvernare - nici pe stânga, nici pe dreapta și că „Guvernul Chicu are sprijinul PDM”. Nu știu până când va avea acest sprijin, dar este o decizie enunțată răspicat de conducerea partidului nostru”, a menționat Nedelea.

Peste patru zile, timp în care în spațiul public s-a vorbit despre faptul că PSRM ar putea ceda PDM-ului patru fotolii de ministru în Guvernul Chicu, liderul PDM, Pavel Filip, a declarat că „democrații urmează să ia o decizie”: „PDM nu poate rămâne mult timp în starea în care se află acum – nici în opoziție, nici la guvernare. Noi i-am oferit acestui Guvern 100 de zile. În continuare, urmează să luăm o decizie: ori suntem în opoziție, ori intrăm într-o formulă de guvernare. Starea de lucruri care este acum nu este cea mai fericită cale pentru formațiunea pe care o reprezint”, a spus Filip. El a precizat că urmează o discuție cu socialiștii pe această temă: „Să vedem ce oferte vor fi și să alegem calea cea mai bună pentru cetățeni, în primul rând, și pentru formațiunea noastră”.

Opoziția insistă ca „guvernul reactivării schemelor de corupție” să fie demis

De partea cealaltă, președinta PAS, Maia Sandu, a criticat dur activitatea Guvernului Chicu pe care l-a numit „guvernul reformelor mimate” și l-a acuzat de faptul că a admis reactivarea schemelor de corupție și monopolurile și că a izolat Republica Moldova, iar vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, a menționat că, sub Guvernul Chicu, Moldova a trăit „100 de zile de eșecuri”.

„În planul politicii externe, Republica Moldova trece printr-o fază de izolare şi promovează o politică externă total dezechilibrată - relaţiile cu UE, România şi Ucraina sunt practic îngheţate. Chiar şi în relaţia cu Federaţia Rusă guvernarea nu a obţinut niciun rezultat”, a menționat Maia Sandu.

Alexandru Slusari a numit Guvernul Chicu „guvernul corupției”: „Guvernul Chicu a preluat de la guvernarea Plahotniuc mai multe scheme economice criminale, în special la „Metalferos” și a început să înstrăineze, la prețuri derizorii, proprietatea Moldovei în Ucraina”, a menționat deputatul PPDA.

Vitalie Dragancea, consilierul premierului Chicu a reacționat. El a spus că „Moldova nu este în izolare” și că „Guvernul comunică cu toți partenerii – atât din Est, cât și din Vest”.

Săptămâna trecută, premierul Ion Chicu și-a făcut, inopinat, apariția în Parlament și a încercat să prezinte un raport despre cele 100 de zile de activitate, dar deputații PAS și PPDA au blocat tribuna. În cele din urmă, ședința a fost contramandată. Deputații din opoziție i-au cerut premierului să vină la raport atunci când va fi invitat, nu când vrea el - audierile fiind din start programate abia pentru săptămâna aceasta, nu pentru săptămâna trecută.